Simona Halep a ieșit oficial din clasamentul WTA pe 11 septembrie 2023, după ce jucase ultimul meci la US Open 2022, turneu la care a fost prinsă dopată. Românca a revenit pe teren după un an și șapte luni și este nevoită să o ia de la zero pentru a urca în ierarhia mondială.

Simona Halep a jucat la Miami Open după ce TAS i-a redus pedeapsa pentru dopaj, dar a fost eliminată în runda inaugurală, în trei seturi de Paula Badosa. Chiar și așa, românca a primit zece puncte, datorită cărora a revenit în clasamentul mondial. Ea se află acum pe locul 1.143, fiind depășită de jucătoare anonime, precum Mara Gae (1.063 WTA), Anastasia Safta (805 WTA) sau Arina Vasilescu (674 WTA).

Simona Halep nu va juca pentru România în disputa cu Ucraina din Billie Jean King Cup din cauza problemelor medicale. Duelul din baraj e programat pe 12 și 13 aprilie.

Dar, fostul lider mondial va fi prezent după numai câteva zile la turneul de categorie WTA 250 de la Rouen (15-22 aprilie), unde a primit un wild card din partea organizatorilor.

Era de așteptat ca românca să primească o invitație și la turneul de la Stuttgart, care are loc în aceeași perioadă, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Organizatorii le-au preferat pe Emma Răucanu și Angelique Kerber.

În Germania va fi prezentă toată crema tenisului feminin, iar Simona Halep ar fi putut da peste o jucătoare de top încă din primul tur.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#clasament mondial #Simona Halep #sportiva

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.