Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) își exprimă îngrijorarea și, totodată, condamnă reformele preconizate în privința modificării Codului muncii, care diminuează drepturile și garanțiile salariaților, adoptate de Parlamentul în prima lectură, la ședința plenară de ieri, 26 mai, amenințând cu proteste în masă.

„Modalitatea de adoptare a inițiativei legislative din 20 aprilie, fără o abordare constructivă a consultării partenerilor sociali și mai ales, fără avizul Guvernului, nu poate fi catalogată decât drept interes major de exploatare prin muncă a cetățenilor țării, în favoarea businessului și a investitorilor străini, fapt care este absolut inadmisibil. Or, asemenea reforme nu se conformează nici la standardele internaționale în domeniul muncii, ratificate de Republica Moldova, nici la Acordul de asociere RM – UE. Adoptarea acestor modificări, fără a fi finalizate consultările publice cu părțile interesate, în lipsa avizului Guvernului și, mai ales, în lipsa expertizei Organizației Internaționale a Muncii, promisă de președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie a Parlamentului reprezentanților CNSM, provoacă atât nemulțumiri în rândul membrilor de sindicat, cât și intenția acestora de a protesta în masă”, se arată în reacția CNSM.

CNSM mai spune că, adoptarea de către Parlamentul a acestui proiect de lege în lectură finală, în pofida obiecțiilor și riscurilor evidențiate în avizul Confederației, „va justifica în mod cert cele declarate de CNSM – „Guvernarea promovează doar interesele angajatorilor și a investitorilor străini, acționând astfel împotriva lucrătorilor, cetățenilor și sindicatelor”.

În acest context, CNSM, în calitate de reprezentant al celor 24 de centre sindicale național și a circa 300 000 de membri de sindicat, solicită repetat președintei Republicii Moldova, președintelui Parlamentului, Comisiei protecție socială, sănătate și familie a Parlamentului, tuturor fracțiunilor parlamentare stoparea promovării inițiativei legislative menționate mai sus, până la obținerea expertizei Organizației Internaționale a Muncii, continuarea consultărilor publice cu părțile interesate, implicând și mediul academic, obținerea avizului Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, asigurarea respectării drepturilor și intereselor de muncă ale cetățenilor (salariaților), principiilor parteneriatului social în sfera muncii, precum și a standardelor internaționale în domeniul muncii, inclusiv a angajamentelor asumate de Republica Moldova prin art. 371 din Acordul de asociere RM-UE.

În caz de ignorare a celor solicitate, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova își anunță determinarea pentru mobilizarea membrilor de sindicat, în scopul „apărării drepturilor și garanțiilor statuare de Codul muncii și normele dreptului internațional”.

Amintim că, ieri deputații au adoptat în prima lectură proiectul de lege ce prevede mai multe modificări la Codul muncii, pentru „a-l aduce în concordanță cu necesitățile actuale”. Printre modificările care se regăsesc sunt:

excluderea obligației angajatorului de a prezenta la angajare informația despre condițiile de muncă;
prelungirea duratei perioadei de probă de la 3 până la 6 luni pentru toate categoriile de salariați, cu excepția muncitorilor necalificați;
excluderea interdicției privind stabilirea perioadei de probă pentru salariații angajați prin concurs;
stabilirea dreptului angajatorului la modificarea unilaterală a condițiilor de muncă reglementate de contractul individual de muncă;
excluderea obligației achitării tuturor plăților salariale în cazul demisiei salariatului, în ziua eliberării sau, cel târziu, în ziua imediat următoare;
concedierea salariatului, pentru încălcarea repetată a sancțiunii disciplinare, inclusiv după expirarea validității primei sancțiuni;
constatarea necorespunderii profesionale, printr-o evaluare organizată doar la nivel de unitate;
stabilirea dreptului angajatorului de a alege între restabilirea salariatului la locul de muncă sau plata unei compensații, în cazul unei concedieri declarate ilegală;
majorarea substanțială a orelor de muncă suplimentare;
stabilirea termenului de preaviz de 2 luni, în cazul salariatului, care dorește să revină înainte de termen din concediul pentru îngrijirea copilului;
excluderea sporului de minimum 50 la sută din salariu pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă ale salariatului temporar absent etc.

#CNSM #Codul muncii #protest #Sindicatele

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.