Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) își exprimă îngrijorarea și, totodată, condamnă reformele preconizate în privința modificării Codului muncii, care diminuează drepturile și garanțiile salariaților, adoptate de Parlamentul în prima lectură, la ședința plenară de ieri, 26 mai, amenințând cu proteste în masă.

„Modalitatea de adoptare a inițiativei legislative din 20 aprilie, fără o abordare constructivă a consultării partenerilor sociali și mai ales, fără avizul Guvernului, nu poate fi catalogată decât drept interes major de exploatare prin muncă a cetățenilor țării, în favoarea businessului și a investitorilor străini, fapt care este absolut inadmisibil. Or, asemenea reforme nu se conformează nici la standardele internaționale în domeniul muncii, ratificate de Republica Moldova, nici la Acordul de asociere RM – UE. Adoptarea acestor modificări, fără a fi finalizate consultările publice cu părțile interesate, în lipsa avizului Guvernului și, mai ales, în lipsa expertizei Organizației Internaționale a Muncii, promisă de președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie a Parlamentului reprezentanților CNSM, provoacă atât nemulțumiri în rândul membrilor de sindicat, cât și intenția acestora de a protesta în masă”, se arată în reacția CNSM.

CNSM mai spune că, adoptarea de către Parlamentul a acestui proiect de lege în lectură finală, în pofida obiecțiilor și riscurilor evidențiate în avizul Confederației, „va justifica în mod cert cele declarate de CNSM – „Guvernarea promovează doar interesele angajatorilor și a investitorilor străini, acționând astfel împotriva lucrătorilor, cetățenilor și sindicatelor”.

În acest context, CNSM, în calitate de reprezentant al celor 24 de centre sindicale național și a circa 300 000 de membri de sindicat, solicită repetat președintei Republicii Moldova, președintelui Parlamentului, Comisiei protecție socială, sănătate și familie a Parlamentului, tuturor fracțiunilor parlamentare stoparea promovării inițiativei legislative menționate mai sus, până la obținerea expertizei Organizației Internaționale a Muncii, continuarea consultărilor publice cu părțile interesate, implicând și mediul academic, obținerea avizului Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, asigurarea respectării drepturilor și intereselor de muncă ale cetățenilor (salariaților), principiilor parteneriatului social în sfera muncii, precum și a standardelor internaționale în domeniul muncii, inclusiv a angajamentelor asumate de Republica Moldova prin art. 371 din Acordul de asociere RM-UE.

În caz de ignorare a celor solicitate, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova își anunță determinarea pentru mobilizarea membrilor de sindicat, în scopul „apărării drepturilor și garanțiilor statuare de Codul muncii și normele dreptului internațional”.

Amintim că, ieri deputații au adoptat în prima lectură proiectul de lege ce prevede mai multe modificări la Codul muncii, pentru „a-l aduce în concordanță cu necesitățile actuale”. Printre modificările care se regăsesc sunt:

excluderea obligației angajatorului de a prezenta la angajare informația despre condițiile de muncă;
prelungirea duratei perioadei de probă de la 3 până la 6 luni pentru toate categoriile de salariați, cu excepția muncitorilor necalificați;
excluderea interdicției privind stabilirea perioadei de probă pentru salariații angajați prin concurs;
stabilirea dreptului angajatorului la modificarea unilaterală a condițiilor de muncă reglementate de contractul individual de muncă;
excluderea obligației achitării tuturor plăților salariale în cazul demisiei salariatului, în ziua eliberării sau, cel târziu, în ziua imediat următoare;
concedierea salariatului, pentru încălcarea repetată a sancțiunii disciplinare, inclusiv după expirarea validității primei sancțiuni;
constatarea necorespunderii profesionale, printr-o evaluare organizată doar la nivel de unitate;
stabilirea dreptului angajatorului de a alege între restabilirea salariatului la locul de muncă sau plata unei compensații, în cazul unei concedieri declarate ilegală;
majorarea substanțială a orelor de muncă suplimentare;
stabilirea termenului de preaviz de 2 luni, în cazul salariatului, care dorește să revină înainte de termen din concediul pentru îngrijirea copilului;
excluderea sporului de minimum 50 la sută din salariu pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă ale salariatului temporar absent etc.

#CNSM #Codul muncii #protest #Sindicatele

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.