Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova este îngrijorată de evoluția discuțiilor referitor la subiectul vaccinării și testării cu scopul diminuării răspândirii infectărilor cu virusul SARS-CoV-2 și impactului acestora asupra societății și, nemijlocit, asupra salariaților.

CNSM consideră că, în majoritatea cazurilor, mesajele lansate conduc la o scindare în societate și nu aduc un plus de valoare eforturilor de a combate răspândirea pandemiei.

Despre această se arată în Declarația CNSM referitor la testarea și vaccinarea salariaților expediată prim-ministrei Natalia Gavrilița, care este și președinta Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică.

„Constatăm, cu regret, că, din cauza lipsei unei comunicări și informări corecte din surse oficiale, procesul de vaccinare decurge nici pe departe așa cum ne-am dori noi toți. Astfel încât la sfârșitul lunii august acoperirea națională cu o doză de vaccin împotriva SARS-CoV-2 constituie 21,4 %, cu schemă completă – 19,79%. Totodată, lipsa unor proceduri clare pentru persoanele care ar urma să fie vaccinate cu referire la verificarea stării de sănătate la momentul vaccinării, contraindicațiile existente, reacțiile adverse posibile ca urmare a vaccinării creează o reticență la vaccinare în rândul populației. Mai mult decât atât, considerăm inacceptabile mesajele restrictive și de obligativitate în cazul vaccinării fără a promova concomitent măsuri de motivare și de cointeresare atât individuală, cât și de grup profesional.”, se arată în Declarație.

Astfel, în cazul în care drepturile respective sunt încălcate sau neglijate, sindicatele sunt obligate să intervină și să fie solidari cu centrele sindicale național–ramurale care au o astfel de abordare, se mai arată în comunicatul sindicașiștilor.

„Desigur, în situația actuală, prioritară este sănătatea și viața oamenilor și toți trebuie să depunem eforturi pentru a le asigura. Cu toate acestea, nu trebuie să facem acest lucru în detrimentul altor drepturi ale omului care, de asemenea, sunt importante pentru viață și existență. În acest sens, trebuie promovate mecanisme de combatere a pandemiei fără a afecta drepturile constituționale, cele stabilite de actele juridice internaționale pe care Republica Moldova le-a ratificat, precum și cele naționale, ce se referă la muncă și la securitate și sănătate în muncă.”, subliniază sindicaliștii.

În context, CNSM a elaborat un set de propuneri, expediat pe parcursul anului curent pe adresa autorităților centrale, care ar interesa populația, inclusiv salariații, să își administreze vaccinuri.

Asigurarea accesului liber și gratuit a populației țării la vaccinuri sigure și inofensive, precum și achiziționarea vaccinurilor de la diferiți producători autorizați, în funcție de solicitările populației;
modificarea legislației în vederea acordării zilelor libere în ziua vaccinării și în ziua următoare salariaților care decid să se imunizeze;
acordarea unor vouchere/tichete populației afectate de pandemie care să poată fi utilizate pentru procurarea produselor alimentare;
digitalizarea proceselor de apelare la medici, inclusiv a rețetelor medicale în vederea limitării deplasării pacienților bolnavi la instituțiile medicale;
lărgirea listei de medicamente compensate aferente tratamentului SARS-CoV-2 la domiciliu și reabilitării în condiții de domiciliu post-Covid;
acordarea biletelor pentru reabilitarea medicală în instituțiile balneosanatoriale în mod prioritar persoanelor care au suferit de pe urma infectării cu SARS-CoV-2 (altele decât pneumofibroză);
deductibilitatea cheltuielilor suportate de către angajatori pentru asigurarea sănătății salariaților la locul de muncă în contextul măsurilor de combatere a răspândirii pandemiei de SARS-CoV-2 (mijloace și echipamente de protecție, testarea și vaccinarea salariaților ce se referă la SARS-CoV-2, cheltuieli ce țin de tratamentul și recuperarea salariaților etc.);
elaborarea unei baze de date unice securizate și a unei aplicații mobile care să ofere informația privind persoanele vaccinate atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și în afara țării, precum și referitor la persoanele care au anticorpi ca urmare a suportării bolii în ultimele șase luni, pentru a facilita accesul atât al autorităților, cât și al cetățenilor, la informație veridică și ar preveni falsificarea certificatelor de vaccinare.

Sperăm că de propunerile sindicatelor se va ține cont și vor fi promovate măsuri eficiente de combatere a răspândirii pandemiei cu SARS-CoV-2 în beneficiul întregii societăți, au conchis sindicaliștii.

#Moldova #proces #Sindicate #vaccinare

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.