Sindicaliştii vor picheta vineri, 13 decembrie curent, începând cu ora 11:00, Parlamentul Republicii Moldova, exprimându-și „îngrijorarea profundă față de înrăutățirea situației social-economice a salariaților din țară”. Prin această acțiune, sindicaliștii cer autorităților măsuri urgente în sprijinul lucrătorilor, în contextul creșterii prețurilor și a pierderii puterii de cumpărare.

Principalele revendicări ale CNSM includ:

Stabilirea salariului minim pe țară în mărime de 6000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2025 și utilizarea acestuia la planificarea cheltuielilor bugetului de stat pentru anul 2025;
Majorarea cu 35% a valorilor de referință de bază și a celei utilizate la calcularea salariilor personalului didactic, ştiinţifico-didactic, științific, personalului din grupul ocupațional „Ordine publică și securitate a statului” etc;
Alocarea a 50 de mil. de lei destinate asigurării dreptului la tratament balneosanatorial a persoanelor asigurate.

„Sindicatele atrag atenția asupra faptului că salariile actuale nu acoperă nici măcar minimul de existență, evaluat la 5.900,8 lei pentru un copil și un adult. În acest context, creșterea tarifului la gaze naturale va avea un impact sever asupra populației, generînd scumpiri în lanț și adâncind sărăcia, în special pentru angajații cu salarii mici.

De asemenea, reprezentanții sindicatelor subliniază că Republica Moldova și-a asumat angajamente față de Uniunea Europeană, inclusiv transpunerea Directivei UE 2022/2041, care prevede ca salariul minim să reprezinte 50% din salariul mediu. În prezent, acest raport este de doar 36,5% și riscă să scadă la 34,2% în 2025.

Reducerea propusă a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial este, de asemenea, considerată inacceptabilă. Aceasta ar limita și mai mult accesul salariaților la servicii esențiale de recuperare, în condițiile în care numărul beneficiarilor a scăzut deja semnificativ în ultimii ani”, se menționează în comunicatul emis presei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, Parlamentul dezbate joi instituirea stării de urgență în domeniul energetic, solicitată pe fundalul eventualei sistări a livrărilor de gaz în stânga Nistrului începând cu 1 ianuarie 2025, când expiră contractul privind tranzitul combustibilului albastru din Rusia prin Ucraina.

Potrivit premierului Dorin Recean, în cazul celui mai pesimist scenariu, în Republica Moldova ar putea avea loc deconectări ale curentului electric pentru câteva ore, iar autoritățile se bazează pe achiziţiile luminii de pe piaţa europeană, în special din România.

Parlamentul dezbate joi instituirea stării de urgenţă. Biroul Permanent decide când se va examina moţiunea de cenzură

#actiune de protest #parlament #Sindicate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.