Sindicatele resping propunerea Ministerului Muncii de a reduce concediul anual de la 28 de zile calendaristice la 22 de zile lucrătoare, susținând că modificarea diminuează protecția salariaților și contravine angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova.

În opinia sindicatelor, propunerea vine în contradicție cu Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 132, ratificată de Moldova în 1997, care permite doar majorarea duratei concediului, nu și reducerea acesteia. La ratificarea convenției, Moldova declarase un concediu anual de 24 de zile lucrătoare.

Sindicatele mai invocă și Acordul de Asociere Moldova–Uniunea Europeană, care interzice reducerea nivelului de protecție prevăzut de legislația națională în materie de muncă.

De asemenea, acestea subliniază că, de la adoptarea Codului muncii în 2003 și până în prezent, actuala reglementare nu a fost contestată de niciun organism internațional.

Ca soluție alternativă, sindicatele propun stabilirea unui concediu anual de 24 de zile lucrătoare, calculat pe baza săptămânii de lucru de cinci zile, variantă pe care o consideră conformă cu standardele internaționale și cu nivelul actual de protecție a angajaților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sindicatele se declară deschise dialogului, condiționat de găsirea unor soluții care să nu afecteze drepturile salariaților.

Concediile vor fi calculate în zile lucrătoare, nu calendaristice. Ce se schimbă din 2027

#concediu #Sindicatele

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.