Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) solicită autorităților măsuri imediate, în contextul scumpirii accelerate a carburanților, avertizând asupra impactului major asupra populației și economiei. Într-un demers adresat prim-ministrului Alexandru Munteanu, sindicaliștii atrag atenția că majorările din ultimele săptămâni pun presiuni tot mai mari pe bugetele cetățenilor și pe activitatea agenților economici.

Potrivit CNSM, creșterea continuă a prețurilor la produsele petroliere afectează direct sectoare-cheie precum agricultura și industria prelucrătoare, inclusiv cea alimentară. Aceste domenii depind în mod esențial de consumul de combustibil pentru lucrările agricole, transport și distribuție, iar scumpirile riscă să ducă la majorarea costurilor de producție.

Sindicaliștii avertizează că această situație ar putea genera un efect în lanț, cu scumpiri la produse și servicii, dar și cu riscul ca unele întreprinderi, în special din agricultură, să nu mai poată face față obligațiilor financiare și să-și piardă competitivitatea pe piața internă.

În același timp, CNSM subliniază că, deși în acest an salariul minim a fost majorat cu 14,5%, iar pensiile cu 6,84%, aceste creșteri riscă să fie anulate de inflația generată de scumpirea carburanților, ceea ce ar duce la erodarea puterii de cumpărare a populației.

În acest context, Confederația cere adoptarea, în regim de urgență, a unor măsuri de protecție, care să includă facilități pentru agenții economici și mecanisme de sprijin pentru cetățeni, astfel încât impactul scumpirilor să fie limitat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Menționăm că, din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu, carburanții continuă să se scumpească. Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2026 cea mai rapidă scumpire a motorinei din istorie, susține economistul Veaceslav Ioniță. Prețul a crescut în doar trei luni cu 13,49 lei pentru un litru, depășind cu 3,35 lei precedentul antirecord stabilit în 2022.

Vineri, 3 aprilie 2026, un litru de motorină va costa 33 lei/litru, iar benzina – 29,77 lei. Mai mulți experți și politicieni i-au cerut Guvernului să reducă TVA la carburanți, pentru a opri din scumpiri. Aceștia au adus exemplul altor state europene, care recurg la reducerea sau anularea TVA la carburanți, în contextul crizei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prețul carburanților în Moldova depășește media globală. Cât scot șoferii din buzunar față de restul lumii?

#saracie #scumpiri #Sindicate

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.