Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Conducerea INI și IGP, în discuții după ce toți angajații și-au depus cererile de eliberare

02 Apr. 2026, 16:17
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Cătălina Boico
02 Apr. 2026, 16:17 // Actualitate //  Cătălina Boico

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova anunță că conducerea Direcției pentru combaterea criminalității organizate din cadrul Inspectoratului Național de Investigație și Inspectoratului General al Poliției (IGP) a purtat discuții cu angajații, subliniind necesitatea menținerii echilibrului instituțional și a clarificării tuturor circumstanțelor în baza probelor și a adevărului. Reacția vine după ce toți angajații INI și-ar fi depus cererile de demisie, în urma reținerii a doi ofițeri ai instituției, considerată de colegi drept ilegală și fără probe, în dosarul mitei de 400.000 de dolari.

„MAI mizează pe clarificarea deplină a dosarului în cauză și pe elucidarea tuturor circumstanțelor prin proceduri legale, corecte și bazate pe probe. Respectul pentru adevăr, pentru instituții și pentru oamenii care muncesc în aceste structuri este necesar în orice demers public.

Situația va fi gestionată cu responsabilitate, calm și cu atenție față de onoarea instituțională și drepturile fiecărui angajat”, se arată în comunicatul emis de minister.

Totodată, Ministerul Afacerilor Interne a venit cu precizări și în privința unor angajați ai INI care s-au prezentat la instanța de judecată.

„Precizăm că, în afara programului de serviciu, fiecare cetățean are dreptul să fie prezent în spații publice, cu respectarea legii și a ordinii publice. În același timp, cunoaștem că există o formă de nemulțumire în rândul unor angajați, iar această stare trebuie tratată cu seriozitate, echilibru și respect față de oamenii din sistem”, transmite MAI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că la începutul acestei săptămâni, mai multe persoane au fost reținute pentru 72 de ore după ce ar fi cerut 400 000 de dolari pentru a influența angajați din instituțiile de drept și a obține o decizie favorabilă într-o cauză penală.

Potrivit materialelor administrate, bănuiții, acționând în complicitate cu persoana reținută la 29 martie, ar fi pretins suma de 400 000 de dolari în vederea influențării unei decizii în favoarea persoanelor vizate într-un dosar de spălare de bani. În cadrul documentării cazului, sub controlul organului de urmărire penală, a fost transmisă o tranșă din suma pretinsă. De asemenea, în urma audierilor și acțiunilor de urmărire penală, doi dintre polițiștii reținuți anterior au fost eliberați.

La moment, în izolatorul CNA sunt plasate 4 persoane – procurorul și doi polițiști, reținuți pentru 72 de ore și persoana reținută pe 29 martie căreia instanța i-a eliberat mandat de arestare pentru 30 de zile.

Totodată, astăzi, 2 aprilie, angajații Inspectoratului național de investigații (INI), care și-ar fi dat demisia de onoare, după reținerea colegilor săi s-au prezentat la judecătorie pentru a-i susține pe cei doi ofițeri. Cei doi polițiști au fost ulterior plasați în arest preventiv pentru 30 de zile.

VIDEO Dosarul mitei de 400 mii dolari: Procurorul și un ofițer INI plasați în arest în izolatorul CNA

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!