Adunarea Generală a Naţiunilor Unite din această săptămână ar fi fost o oportunitate perfectă pentru demararea discuţiilor de pace asupra războiului din Ucraina, dar este puţin probabil ca aceasta să se întâmple, a declarat joi şeful diplomaţiei ungare Peter Szijjarto, după o întrevedere cu omologul rus Serghei Lavrov, el fiind singurul ministru de externe din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU, scrie presa străină.

„Pacea nu se va obţine fără dialog” şi negocieri cu Moscova, a insistat ministrul ungar, după cum a transmis vineri pe Twitter, Zoltan Kovacs, secretar de stat pentru afaceri internaţionale.

Kovacs a confirmat personal că Szijjarto a fost singurul dintre cei 27 de responsabili ai Afacerilor Externe din UE care s-a întâlnit cu Lavrov în cursul Adunării Generale de la New York.

Ministrul însuşi a postat pe pagina sa de Facebook imagini video de la întâlnirea sa cu Lavrov, în care a insistat asupra necesităţii de a se negocia cu Rusia pentru a se pune capăt războiului provocat de invazia acesteia în Ucraina, conform EFE.

Ca ţară vecină Ucrainei, Ungaria este expusă consecinţelor războiului, cum ar fi inflaţia şi valurile de refugiaţi, a spus el. Soluţia ar fi de a asigura o pace negociată la masa tratativelor, lucru pe care îl urmăreşte Ungaria, a adăugat ministrul ungar.

La finalul celei de-a patra zile a sesiunii anuale de la New York, „trebuie să o spunem cu regret că astfel de discuţii nu vor avea loc la Adunarea Generală a ONU, ceea ce ar fi fost o oportunitate perfectă”, a afirmat şeful diplomaţiei ungare.

„Acasă, parlamentarii din opoziţie, experţii şi presa probabil că mă vor întreba de ce m-am întâlnit cu Lavrov. Dar eu spun că pacea nu va fi negociată fără dialog. Dacă discuţiile de pace nu încep în viitorul apropiat, lumea se va confrunta cu consecinţe şi mai grave decât cele de până acum”, a avertizat el.

Szijjarto a insistat şi asupra faptului că Ungaria trebuie să continue să primească resurse energetice din Rusia în această iarnă.

„Poate să vă placă sau nu, dar este un fapt”, a exclamat el.

În acelaşi timp, ministrul ungar a indicat că gigantul energetic rus Gazprom aprovizionează Ungaria fără întrerupere, livrându-i 5,8 milioane de metri cubi de gaze zilnic, în virtutea unui acord recent de furnizare a unor cantităţi suplimentare de gaze decât cele stipulate în contractul iniţial.

El a adăugat că TurkStream este de acum ruta cea mai sigură de tranzit de gaze între Rusia şi Europa, în timp ce aprovizionarea dinspre nord şi vest practic a încetat.

Stocarea de gaze în Ungaria se apropie de 41% din consumul anual, a spus el, în timp ce media europeană ar fi de 23%, potrivit MTI.

„Ungaria duce o politică energetică responsabilă”, a afirmat ministrul ungar de externe, potrivit căruia o cooperare predictibilă cu Rusia şi Gazprom este în interesul ei naţional.

Szijjarto a mai spus că noile blocuri de reactoare la centrala atomică de la Paks, care se aşteaptă să fie puse în funcţiune în 2030, vor face ca Ungaria să fie independentă parţial de capriciile şi creşterile de preţ pe piaţa internaţională a energiei.

Guvernul Ungariei nu doar că se opune interzicerii de către Uniunea Europeană a achiziţiilor de gaze şi de petrol din Rusia, ci şi reclamă ridicarea tuturor sancţiunilor impuse împotriva Moscovei ca represalii pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei.

Premierul ungar Viktor Orban, un politician ultranaţionalist, a declarat într-o reuniune cu uşile închise a partidului sau, Fidesz, săptămâna aceasta, că sancţiunile UE au scumpit benzina şi au generat inflaţia, a informat cotidianul proguvernamental Magyar Nemzet.

Viktor Orban este singurul aliat care i-a mai rămas lui Vladimir Putin în Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Adunarea Generală a ONU #Serghei Lavrov #UE

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.