Serviciul de Informații și Securitate (SIS) vine cu unele precizări urmare a informațiilor apărute în mass-media privind cazul ex-judecătorului ucrainean, Nicolae Ceaus, potrivit cărora SIS ar fi implicat în răpirea acestuia, iar unui ofițer din cadrul instituției i s-ar fi inițiat o anchetă de serviciu.

SIS menționează că așa-numitul document emis de către instituție, la care se face referire reprezintă un fals, fapt despre care vor fi informați oficial și membrii Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean, Nicolae Ceaus.

Instituția își reiterează poziția și neagă orice implicare în activități ilicite legate de posibila răpire a cetățeanului ucrainean.

„În același timp, investigațiile pe acest caz continuă, iar SIS acordă suport constant organelor de ocrotire a normelor de drept întru elucidarea tuturor circumstanțelor și stabilirea persoanelor implicate. SIS solicită insistent verificarea oricăror documente sau informații atribuite instituției, apelând la emitenți întru evitarea dezinformării și promovării falsurilor cu potențial de a afecta securitatea națională a Republicii Moldova”, se precizează într-un comunicat de presă emis astăzi presei de către SIS.

Amintim că, ieri seara, în cadrul unei emisiuni televizate, președintele Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean, Nicolae Ceaus, precum și deputatul PSRM, Adrian Lebedinschi, membri al aceleiași Comisii au declarat că un ofițer de rang înalt din cadrul Serviciului de Informații și Securitate al, dar și alți 30 de ofițeri ai Serviciului Protecție și Pază de Stat (SPPS), ar fi fost implicați în răpirea lui Nicolae Ceaus, fost judecător ucrainean.

#Adrian Lebedinschi #Nicolae Ceaus #SIS #Vasile Nastase

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.