Tragedia de la Măgdăcești, în urma căreia o femeie a fost împușcată de soț, care ulterior s-a sinucis, reprezintă un eșec al sistemului, recunoaște președintele Parlamentului, Igor Grosu. Acesta susține că autoritățile au identificat o „fisură” în mecanismul de monitorizare a agresorilor care părăsesc teritoriul Republicii Moldova.

„E o durere care nu poate fi acoperită cu toate demisiile de pe pământ. E o tragedie enormă. Orice viață de om pierdută este o tragedie. Sistemul a eșuat. Asta trebuie să recunoaștem”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, problema identificată ține de situațiile în care un agresor sau o persoană monitorizată electronic părăsește teritoriul Republicii Moldova. Grosu explică faptul că, odată ce persoana iese din țară, brățara electronică nu mai transmite semnal către sistemul din Republica Moldova.

„Aici e fisura în sistem. În momentul în care el iese cu brățara de pe teritoriul Republicii Moldova, nu mai funcționează, semnalul nu mai vine în sistem”, a precizat președintele Parlamentului.

Totodată, acesta a menționat că ordonanțele de protecție vizează, de regulă, distanța pe care agresorul trebuie să o păstreze față de victimă și nu restricționarea libertății de circulație. În opinia lui Grosu, este necesară clarificarea prin decizii judiciare și proceduri legale a situațiilor în care o persoană monitorizată electronic poate sau nu poate părăsi teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, Igor Grosu a evitat să spună dacă ministrul Justiției ar trebuie demis, după tragedia de la Măgdăcești.

O tragedie s-a produs în data de 31 august, în localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni. Un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția de 42 de ani cu o armă confecționată artizanal, după care s-a sinucis. Cele două corpuri neînsuflețite au fost găsite în locuință de fiica lor de 15 ani. Pe numele bărbatului fusese emisă o ordonanță de protecție, care îi interzicea să se apropie de soție.

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că există suspiciuni că brățara electronică prin care bărbatul era monitorizat ar fi putut să nu funcționeze. Autoritățile verifică în prezent toate circumstanțele cazului, fiind pornite mai multe anchete.

Șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că pe numele bărbatului existau cel puțin două cauze penale.

De asemenea, în urma tragediei, șeful INP, Viorel Sochirca, și-a anunțat demisia. Totodată, Procuratura Generală a anunțat, de asemenea, că a fost pornită o cauză penală.

#femicid #Igor Grosu #Măgdăcești #omor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.