Sistemul de recuperare a bunurilor infracționale va fi îmbunătățit. Experții au elaborat un set de soluții

Reprezentanții CNA, ai Procuraturii Anticorupție, ai Ministerului Justiției și ai altor instituții au salutat concluziile „Raportului de evaluare a necesităților Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale”, prezentat în cadrul dezbaterii din 1 decembrie 2022. Potrivit Raportului, pentru a îmbunătăți implementarea procesului de recuperare a bunurilor infracționale este necesară implementarea Programului național de recuperare a bunurilor infracționale, dar și stabilirea unor indicatori clari de performanță pentru fiecare etapă a procesului de recuperare.

Printre recomandările specialiștilor mai sunt: revizuirea legislației naționale pentru creșterea eficienței instituțiilor implicate în recuperarea bunurilor, dar și crearea unui Registru al bunurilor infracționale indisponibilizate (SIA RBII), pentru o mai bună gestionare a bunurilor sechestrate. Autorii documentului sunt Pedro Gomes Pereira, fost procuror în Brazilia, expert în domeniul recuperării bunurilor și anticorupție, și Cristina Ciubotaru (Țărnă), avocată, expertă anticorupție.

Petru Culeac, Directorul Executiv al Fundației Soros Moldova: „Fundația Soros Moldova a comandat acest studiu ca parte a angajamentului nostru strategic de a susține autoritățile Republicii Moldova în procesul de combatere a corupției și în contextul unui angajament mai amplu de susținere a democrației, deoarece considerăm că o democrație viabilă nu poate exista fără un sistem al justiției funcțional. Raportul se evidențiază prin calitate, rigoarea analizei, calitatea argumentelor, dar și prin caracterul foarte practic al recomandărilor cu care vin autorii, lucru deloc neglijabil în contextul dezbaterilor despre reforma sistemului anticorupție”.

Iulian Rusu, Directorul Centrului Național Anticorupție: „Ne dorim să avem un ARBI consolidat, care contribuie eficient la procesul de recuperare a bunurilor provenite din activitatea infracțională. Dar nu este doar ARBI la mijloc. Este un mecanism complex care implică și alți actori: colegii noștri procurori, instanțele de judecată, executorii judecătorești, Ministerul Finanțelor și actorii din afara țării, partenerii noștri, care ne pot ajuta să identificăm mai ușor bunuri și prin cooperare și asistență juridică internațională să aplicăm sechestre, așteptând în final hotărâri definitive. Este un proces foarte anevoios, care necesită multe resurse. La momentul actual sunt mai multe dosare în instanță, unde există bunuri identificate atât în țară, cât și peste hotare. Ne propunem să avem un program aprobat, să facem și modificări legislative, iar o serie de modificări deja s-au produs cu ajutorul plenar al colegilor noștri de la Ministerul Justiției”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recuperarea finală a bunurilor infracționale este posibilă numai după un proces echitabil de judecată. Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este responsabilă de investigațiile financiare paralele, indisponibilizarea și, ulterior, administrarea bunurilor obținute ilegal. Dacă aceste bunuri vor fi confiscate poate decide doar instanța de judecată. În prezent ARBI a indisponibilizat peste 6 miliarde de lei.

Mai multe detalii despre procesul de recuperare a bunurilor infracționale și care sunt bunurile indisponibilizate de ARBI găsiți aici.

Cristina Ciubotaru (Țărnă), expertă anticorupție, autoarea „Raportului de evaluare a necesităților Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale”: „ARBI oferă multe informații financiare și ajută organele de urmărire penală să acumuleze date care, anterior creării ARBI, nu puteau fi acumulate. Nu pentru că nu ne-ar fi permis legea, dar practica în care activează organele de urmărire penală făceau imposibilă concentrarea procurorilor și a ofițerilor de urmărire penală pe aspectul identificării și indisponibilizării bunurilor infracționale sau a bunurilor necesare pentru restituirea prejudiciului cauzat prin infracțiuni. ARBI a fost creată după ce s-au dat lovituri fără precedent asupra sistemului bancar al Republicii Moldova. Societatea avea așteptări foarte mari de la instituțiile anticorupție, CNA și Procuratura Anticorupție au început investigațiile și urmărirea penală pentru a determina cine sunt figuranții și a stabili vinovăția, însă mașinăria financiară care fusese pusă în acțiune depășea posibilitățile care existau atunci”.

De asemenea, pentru ca procesul de recuperare să fie mai flexibil, este necesar ca instituțiile implicate să comunice mai mult despre rolurile și funcțiile lor. De la crearea sistemului juridic existent și a cadrului instituțional privind recuperarea bunurilor infracționale în 2017, mai multe modificări normative au schimbat rolurile și responsabilitățile instituțiilor implicate în procesul de recuperare a bunurilor infracționale din țară. Aceste schimbări au făcut procesul de recuperare mai flexibil și mai difuz, măsură care a determinat o coordonare mai complexă și a sporit costurile pentru implementarea sa în Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția Națională de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA).

#bunuri infractionale #ARBI #CNA

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a declarat, în cadrul unui interviu pentru BBC, că nu consideră că în România se resimte „oboseala” de pe urma războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei și că această țară vecină cu România trebuie susținută în următoarele săptămâni și luni, care sunt „cruciale”. În plus, „trebuie să ajutăm Republica Moldova să poată să dețină controlul și să continue să mențină controlul”, a spus oficialul.

Moderator: Haideți să revenim la efectele războiului și haideți să vorbim despre Republica Moldova. În opinia dumneavoastră, Rusia continuă să se amestece, să tulbure apele în Moldova?

Bogdan Aurescu: „Da, din păcate, presiunea Rusiei asupra Republicii Moldova a crescut în ultimele săptămâni și luni, iar acest lucru este foarte vizibil din amenințările care îi vizează pe oficialii moldoveni, care vizează Guvernul din Republica Moldova și deciziile Guvernului din Republica Moldova, care este un Guvern pro-reformă, foarte pro-european”.

Moderator: V-ați strâns și mai mult legăturile cu acest Guvern pe partea de piață financiară, dar și în ce privește împărtășirea unor aspirații pe termen lung. Vă doriți să vedeți, într-o bună zi, Moldova în UE.

Bogdan Aurescu: „Absolut”.

Moderator: Dar vă doriți și să vedeți Moldova ca parte din România? Ați dori, în final, ca Moldova să se unească cu România?

Bogdan Aurescu: „Dorim să vedem unirea Republicii Moldova cu România în interiorul Uniunii Europene, prin obținerea, de către Republica Moldova, a statutului de membru UE, ca stat independent. Noi asta este ceea ce susținem”.

Moderator: Dar între timp, așa cum spuneți, rușii, și spuneți că există dovezi dar, că veni vorba, nu știu la ce dovezi faceți referire, continuă să se amestece și să tulbure apele. Puteți să detaliați?

Bogdan Aurescu: „Există declarații publice ale Ministrului de Externe al Rusiei, ale purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei. Le puteți verifica, sunt publice”.

Moderator: Ce am văzut eu a fost că Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a avertizat Moldova, spunând că Rusia a fost și rămâne, citez, “o parte care a dat dovadă de responsabilitate cu privire la Transnistria”. Știm că Rusia menține peste 1.000 de militari în Transnistria, care este un fel de enclavă autoproclamată pe teritoriul Moldovei.

Bogdan Aurescu: „Aflată sub control rusesc”.

Moderator: El spune, și mă refer la Peskov, “îi sfătuim pe omologii noștri moldoveni să aibă mare atenție” și mai spune că “Moldova se confruntă cu o isterie anti-rusească”. Cât de mult vă temeți că acest conflict se va extinde asupra Moldovei?

Bogdan Aurescu: „Nu cred că există un pericol la adresa Republicii Moldova, din perspectiva unui posibil atac militar din partea Rusiei la adresa acestei țări, dar cred că deja există alte moduri în care, să spunem, în materia de instrumente hibride, pe care Rusia le utilizează. Iar aceste aspecte au fost deja dezvăluite de către autoritățile din Republica Moldova. Grupuri de persoane angajate și plătite de forțe pro-ruse, care încearcă să destabilizeze țara, organizând proteste plătite din bani rusești. Acestea sunt informații făcute publice de autoritățile din R. Moldova. Până acum, autoritățile și Guvernul Republicii Moldova au reușit să gestioneze cu calm și în mod responsabil aceste provocări. Dar eu cred, și discutam zilele acestea și cu omologul meu britanic și cu secretarul apărării Wallace, că este important să continuăm susținerea în vederea consolidării rezilienței Republicii Moldova, a consolidării capacității sale de apărare; chiar dacă Republica Moldova este un stat neutru, fără vreo intenție de a se alătura NATO, este, totuși, important să îi ajutăm să își consolideze securitatea”.

Moderator: În caz de instabilitate în Moldova, poate chiar și violențe, trupele române ar interveni?

Bogdan Aurescu: „Nu cred că se pune așa problema, cred că autoritățile din Republica Moldova sunt capabile să gestioneze securitatea țării. Ce trebuie să facem este să îi ajutăm să poată să dețină controlul și să continue să mențină controlul. Iar acest aspect a fost deja asumat ca atare la nivelul NATO, la nivelul UE și la nivelul parteneriatelor directe dintre unele state membre NATO și UE, cu Republica Moldova”.