Sistemul medical din Republica Moldova se confruntă cu un deficit tot mai acut de cadre, atât în instituțiile publice, cât și în cele private. Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), lipsesc peste 1 200 de specialiști în spitale, centre de sănătate și farmacii. Cea mai mare parte a posturilor vacante este în rândul asistenților medicali – 847 de funcții neacoperite, urmați de medicii de familie, unde mai sunt necesari încă 259 de specialiști, transmite IPN.

ANSP precizează că la începutul acestui an în sistem activau 12 424 de specialiști, iar numărul total al asistenților medicali era de 18 943. Totuși, necesitățile rămân ridicate: la 1 octombrie, în spitalele raionale erau vacante 483 de posturi pentru specialiști cu studii superioare, alte 464 în instituțiile municipale și republicane și 289 în centrele de sănătate.

Cele mai mari goluri se înregistrează în medicina primară, unde medicii de familie reprezintă categoria cea mai afectată – 259 de posturi neacoperite. Urmează specialiștii în anestezie și terapie intensivă (107 posturi) și cei în radiologie și imagistică medicală (77 posturi).

Deficitul este pronunțat și în rândul personalului medical secundar: lipsesc 847 de asistenți medicali, 149 de asistenți medicali în diagnostic de laborator, 56 de asistenți medicali generaliști, 81 de tehnicieni radiologi, 27 de specialiști în sănătate publică, 41 de asistenți farmaciști și 26 de moașe.

Potrivit sursei citate, distribuția teritorială arată diferențe semnificative între regiuni. Localitățile rurale din nordul și centrul țării sunt cel mai slab acoperite, cu doar 22,2–22,9 medici la 10 mii de locuitori în 2024, mult sub media națională de 52,2. Printre cele mai afectate raioane se numără Călărași (25,5 medici/10 mii locuitori), Dondușeni (18,3), Căușeni (21,5) și Ștefan Vodă (16,9), unde se atestă atât o reducere a numărului total de medici în ultimul an, cât și un deficit persistent de specialiști.

Diferențele între municipii și raioane rămân vizibile. În Chișinău activau 2 087 de medici, ceea ce reprezintă o acoperire de 31,5 medici la 10 mii de locuitori, în timp ce în Bălți indicatorul era de 42,9. În raioane însă, numărul medicilor scade sub 20-22 la aceeași populație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #sistem medical

Tariful la energia electrică ar putea crește, însă majorarea nu va ajunge la 30%, a declarat Vasile Tofan, explicând că scumpirea solicitată de Energocom vizează doar o parte din energia cumpărată de furnizorii Premier Energy și FEE Nord. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu cu jurnalistul Nicolae Chicu.

Potrivit lui Tofan, Energocom este unul dintre furnizorii de energie electrică pentru cele două companii care livrează curent consumatorilor din Republica Moldova. Premier Energy deservește centrul și sudul țării, inclusiv municipiul Chișinău, iar FEE Nord – regiunea de nord.

Tofan a explicat că ponderea energiei furnizate de Energocom în totalul livrărilor celor două companii variază în funcție de sezon. Vara, aceasta reprezintă aproximativ 15%, iar iarna poate ajunge la circa 35%. O mare parte din această energie provine de la centralele electrice de termoficare, inclusiv CET Nord și Termoelectrica, unde producția este influențată de prețul gazelor naturale.

„Nu e 100%”, a subliniat Tofan, referindu-se la ponderea energiei pentru care Energocom a solicitat majorarea tarifului. El a precizat că această componentă reprezintă doar o parte din prețul final achitat de consumatori.

În acest context, Tofan a declarat că nu poate anticipa exact cât ar putea crește tariful final, dar a respins estimările potrivit cărora energia electrică s-ar putea scumpi cu 30%.

„Probabil vom avea careva creșteri la energia finală, dar nu 30%”, a afirmat acesta.

Tofan a mai atras atenția asupra informațiilor neverificate care circulă pe rețelele sociale și a recunoscut că autoritățile trebuie să comunice mai clar despre evoluția tarifelor și motivele eventualelor scumpiri.

Totodată, el a spus că ultimele 90 de zile au fost marcate de numeroase situații de criză, care i-au ocupat mult timp, în detrimentul reformelor și al atragerii investițiilor.