Zeci de paciente au fost greșit diagnosticate cu cancer mamar, în Bremen, Germania, iar ca urmare, au fost tratate incorect. Femeile au primit terapie cu anticorpi și, în unele cazuri, chimioterapie, scrie adevărul.ro.

„Un total de 34 de paciente sunt afectate”, a transmis rețeaua medicală Gesundheit Nord (Geno), care administrează clinica în care s-au pus diagnosticele greșite.

Ca urmare, au primit prea mult tratament sau terapia greșită, potrivit publicației Weser-Kurier.

Cum s-a ajuns la această situație

Incidentul a apărut după ce un medic de la Clinica Bremen-Mitte ar fi interpretat greșit un marker specific în probele de țesut, în perioada octombrie 2024 – noiembrie 2025.

Terapia cu anticorpi și chimioterapia, asociate cu efecte secundare serioase

Majoritatea pacientelor au fost supratratațe, însă, cel mai probabil, prognosticul lor nu s-a înrăutățit din cauza tratamentului greșit.

„Totuși, atât terapia cu anticorpi, cât și chimioterapia sunt uneori asociate cu efecte secundare masive și posibile consecințe pe termen lung”, a recunoscut grupul spitalicesc.

Eroarea în examinarea probelor de țesut a fost observată de un ginecolog. La două dintre pacientele sale, a constatat că tumora nu a răspuns la terapie, așa cum se aștepta și a verificat rezultatele.

Au fost efectuate apoi verificări amănunțite.

„Am gestionat incidentul în mod cuprinzător”, a subliniat rețeaua medicală, precizând că acum se aplică controale suplimentare, pentru evitarea unor astfel de greșeli în viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#diagnostic greșit #femei #Germania

Situația hidrologică din bazinul râului Nistru rămâne critică, în condițiile în care aportul de apă în lacul de acumulare Novodnistrovsk este mult sub nivelul normal. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertizează că, în lipsa precipitațiilor, autoritățile ar putea fi nevoite să revadă măsurile stabilite împreună cu partea ucraineană.

Potrivit oficialului, în ultimele zile, în lacul de acumulare a intrat un debit de doar 16 metri cubi de apă pe secundă, în timp ce evacuările se mențin la circa 60 de metri cubi pe secundă, conform înțelegerilor anterioare cu Ucraina. Această diferență a generat un deficit acut de apă în lacul de acumulare. Nivelul apei a ajuns deja la cota de 111,5 metri, mult sub nivelul considerat normal pentru această perioadă.

„În condițiile în care vom avea o secetă prelungită, ceea ce nimeni nu poate spune cât ar putea dura, noi trebuie să fim destul de raționali și să economisim apa pe o perioadă cât mai lungă”, a declarat ministrul.

În acest context, autoritățile din Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra unor măsuri menite să reducă presiunea asupra rezervelor de apă.

Pe de o parte, este limitat debitul evacuat pentru a conserva apa din lacurile de acumulare, iar pe de altă parte, măsurile trebuie să evite riscuri majore pentru alimentarea cu apă a populației din Republica Moldova.

„Situația rămâne una critică atât timp cât nu vor fi precipitații care ar putea schimba situația din lacul de acumulare Novodnistrovsk”, a avertizat acesta.

Totodată, oficialul spune că menținerea artificială a unui debit ridicat pe Nistru ar putea avea consecințe și mai grave. Dacă rezervele din lacul de acumulare s-ar epuiza, există riscul ca, într-un timp relativ scurt, debitul râului să scadă chiar și de trei ori.

„De aceea trebuie să asigurăm o scădere treptată, în funcție de realitatea din lacul de acumulare Novodnistrovsk”, a explicat ministrul.

Autoritățile moldovenești și cele ucrainene urmează să organizeze noi discuții pentru a analiza situația hidrologică din partea superioară a bazinului Nistrului. O nouă ședință a fost propusă pentru data de 11 septembrie, însă ministrul susține că, indiferent de data la care va avea loc reuniunea oficială, subiectul va fi discutat în următoarele zile.

Republica Moldova se află în stare de alertă hidrologică și energetică, o măsură instituită inițial la sfârșitul lunii iulie și prelungită recent de către Guvern pentru încă 30 de zile. Decizia a fost luată pe fondul unei secete severe care a afectat drastic resursele de apă din principalele bazine hidrografice ale țării.