Ministrul Sănătății, Emil Ceban, afirmă că sistemul medical din Republica Moldova se află într-un proces continuu de reformare, cu accent pe digitalizare, descentralizare și investiții majore în infrastructura spitalicească. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Bună Dimineața”, unde oficialul a prezentat principalele realizări și provocări ale domeniului sănătății în 2025.

Potrivit ministrului, una dintre cele mai stringente probleme rămâne lipsa cadrelor medicale, în special în mediul rural, unde mulți medici se apropie de vârsta pensionării. Emil Ceban susține însă că, în ultimii 5-6 ani, exodul medicilor tineri a fost redus, pe fondul îmbunătățirii condițiilor de muncă și de trai.

„Sistemul de sănătate are nevoie permanent de cadre de medicale. Este o perioadă când avem nevoie să facem schimburi de generații. Astăzi muncim foarte mult ca să menținem medicii, medicii calitativi, tineretul, în Republica Moldova și să asigurăm sistemul de sănătate cu cadre medicale”, a declarat ministrul .

Acesta a subliniat că o direcție esențială este descentralizarea serviciilor medicale, astfel încât pacienții să nu mai fie nevoiți să vină la Chișinău pentru investigații costisitoare. În următorul an, autoritățile își propun să dezvolte secții de diagnostic în centrele regionale din nord, sud și centru.

„Pentru noi este foarte important ca pacienții să nu facă drumuri lungi și să nu stea în rânduri infernale. Ne dorim ca majoritatea investigațiilor prescrise de medicii de familie să fie făcute la nivel local”, a spus Ceban .

În același timp, Emil Ceban a menționat succesul e-rețetei și extinderea medicamentelor compensate, dar a recunoscut existența unor lacune, inclusiv lipsa de cadre și problema corupției. Acest subiect, mai spune ministrul, este abordat constant în cadrul ședințelor interne, iar autoritățile analizează inclusiv necesitatea modificării unor acte normative învechite.

„Avem nevoie să schimbăm niște reguli, să schimbăm niște acte normative care sunt din anii 90 ai secolului trecut, care ar schimba radical situația în sistemul de sănătate, ar responsabiliza, pe de o parte, medicii, pe de altă parte – pacienții. Acest lucru ar aduce efect”, a afirmat oficialul, la postul public de televiziune.

Emil Ceban a mai anunțat că, după sărbătorile de iarnă, vor fi organizate concursuri pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți în instituțiile medico-sanitare publice, pentru a oferi „un suflu nou” sistemului medical. Totodată, pe 20 ianuarie, Ministerul Sănătății va organiza un „Donors Meeting”, unde vor fi stabilite 3-4 priorități majore pentru dezvoltarea sistemului de sănătate, împreună cu partenerii de dezvoltare .

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Emil Ceban #sanatate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.