Situația COVID-19 în țară. Peste 4 mii de cazuri și 24 decese, înregistrate în ultimele 24 de ore

Alte 4 348 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova, dintre care 496 de cazuri în regiunea transnistreană.

Din numărul total de cazuri, 24 sunt asociate cu contact în afara țării: 7 – Italia, 4 – Germania, 4 – Rusia, 4 – Ucraina, 2 – România, 2 – Polonia, 1 – Gerogia.

Numărul total de teste efectuate – 13 988, dintre care 11 830 de teste rapide. Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 445 046. Din numărul total de cazuri, 210 sunt în rândul lucrătorilor medicali: (57 – medici, 81 – asistenți medicali, 72 – personal auxiliar).

În total, în instituțiile medico-sanitare spitalicești sunt internate 3 290 de persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 241 în stare extrem de gravă și 35 de pacienți sunt supuși ventilării mecanice.

Alte 2 052 de persoane au fost vindecate. În total, 384 750 de persoane au fost tratate de COVID-19. În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 25 299 de persoane, iar 25 697 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, au fost raportate alte 24 de decese provocate de COVID-19, dintre care unul în regiunea transnistreană.

Deces 10.643 din 29.01.2022: Femeie de 93 de ani din mun. Chișinău, internată la IMSP SCM ”Sfânta Treime”. Comorbidități: angor pectoral de efort.
Deces 10.644 din 29.01.2022: Bărbat de 94 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP IMU. Comorbidități: obezitate, cardiopatie, hipertensiune arterială.
Deces 10.645 din 31.01.2022: Femeie de 39 de ani din r. Rezina, internată în IMSP IMU. Comorbidități: boală autoimună, tetrapareză.
Deces 10.646 din 29.01.2022: Bărbat de 96 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP IMU. Comorbidități: angor pectoral de efort, hipertensiune arterială, cardiopatie, nefropatie, pielonefrită, encefalopatie.
Deces 10.647 din 30.01.2022: Femeie de 85 de ani din r. Orhei, internată în IMSP IMU. Comorbidități: pancreatită, encefalopatie, angor pectoral de efort, hipertensiune arterială, cardiopatie.
Deces 10.648 din 29.01.2022: Bărbat de 77 de ani din r. Strășeni, internat în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: cardiopatie, angor pectoral de efort, diabet zaharat.
Deces 10.649 din 28.01.2022: Femeie de 81 de ani din r. Fălești, internată în IMSP Spitalul Clinic Bălți. Comorbidități: diabet zaharat, cardiopatie.
Deces 10.650 din 30.01.2022: Femeie de 76 de ani din r. Hîncești, internată în IMSP SR Hîncești. Comorbidități: diabet zaharat.
Deces 10.651 din 30.01.2022: Bărbat de 76 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM ”Sfântul Arhanghel Mihail. Comorbidități: angor pectoral de efort, cardiomiopatie, hipertensiune arterială.
Deces 10.652 din 29.01.2022: Bărbat de 78 de ani din or. Hîncești, internat în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială.
Deces 10.653 din 30.01.2022: Bărbat de 81 de ani din or. Sângerei, internat în IMSP Spitalul Clinic Bălți. Comorbidități: consecințe AVC.
Deces 10.654 din 29.01.2022: Femeie de 63 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: hipertensiune arterială, angor pectoral de efort, diabet zaharat, encefalopatie.
Deces 10.655 din 27.01.2022: Bărbat de 58 de ani din r. Rezina, internat în IMSP SR Rezina. Comorbidități: cardiomiopatie.
Deces 10.656 din 30.01.2022: Bărbat de 68 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM „Sfântul Arhanchel Mihail”. Comorbidități: angor pectoral de efort, hipertensiune arterială, encefalopatie, obezitate.
Deces 10.657 din 28.01.2022: Bărbat de 79 de ani din r. Sîngerei, internat în IMSP Spitalul Clinic Bălți. Comorbidități: angor pectoral de efort, encefalopatie.
Deces 10.658 din 27.01.2022: Femeie de 76 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP Spitalul Clinic Bălți. Comorbidități: encefalopatie discirculară.
Deces 10.659 din 30.01.2022: Bărbat de 73 de ani din r. Căușeni, internat la IMSP SR Căușeni. Comorbidități: cardiopatie, angor pectoral de efort, encefalopatie .
Deces 10.660 din 30.01.2022: Femeie de 77 de ani din r. Orhei, internată în IMSP SR Orhei Comorbidități: encefalopatie.
Deces 10.661 din 30.01.2022: Femeie de 66 de ani din r. Rezina, internată în IMSP SR Orhei. Comorbidități: consecințele AVC, hipertensiune arterială, diabet zaharat.
Deces 10.662 din 29.01.2022: Bărbat de 67 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: cardiopatie, diabet zaharat, obezitate.
Deces 10.663 din 30.01.2022: Femeie de 80 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP Spitalul Clinic Bălți. Comorbidități: hipertensiune arterială.
Deces 10.664 din 28.01.2022: Femeie de 81 de ani din r. Ialoveni, internată în IMSP SCM ”Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, encefalopatie.
Deces 10.665 din 28.01.2022: Bărbat de 82 de ani din r. Ialoveni, internat la IMSP SCM ”Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, angor pectoral de efort, encefalopatie.
Deces 10.666 din 30.01.2022: Femeie de 69 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie.

#Bilanțul cazurilor COVID-19 #Ministerul Sănătății #COVID-19

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.