Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, anunță evoluții pozitive privind calitatea apei în râul Nistru, după perioada critică generată de poluarea cu produse petroliere.

Potrivit oficialului, măsurătorile efectuate de-a lungul râului indică o ameliorare constantă a situației pe întreg segmentul monitorizat, de la Naslavcea până la zona Vadul lui Vodă. Cele trei puncte considerate critice, Naslavcea, Cosăuți și Rezina, au înregistrat pe 17 martie valori în limitele admisibile, de 0,31 miligrame pe litru. Declarațiile au fost făcute înainte de ședința de Guvern.

Ministrul susține că aceste rezultate confirmă faptul că poluarea provenită din amonte a fost semnificativ redusă, iar intervențiile realizate, inclusiv instalarea barajelor absorbante, au avut efectul scontat.

În aceste condiții, autoritățile analizează posibilitatea reluării activității stației de pompare de la Cosăuți, care asigură alimentarea cu apă pentru mai multe raioane, inclusiv Soroca, Sângerei și Florești, dar și pentru municipiul Bălți.

Decizia finală va fi luată însă doar dacă, în următoarele 48 de ore, analizele vor confirma menținerea sau îmbunătățirea calității apei. Oficialii subliniază că sunt necesare cel puțin două seturi consecutive de rezultate conforme, efectuate la interval de minimum o zi, pentru a garanta că apa nu prezintă riscuri pentru populație.

Totodată, pentru a spori siguranța, autoritățile au anunțat că din România sunt în curs de livrare echipamente și materiale suplimentare destinate tratării apei captate la stația de la Cosăuți.

Datele detaliate prezentate de ministru arată evoluția clară a situației în fiecare punct critic monitorizat. La Naslavcea, punctul de intrare în țară, concentrația produselor petroliere depășea limita admisibilă de patru ori pe 15 martie, iar pe 16 martie — de două ori. Pe 17 martie, valorile au revenit în normă.

La Cosăuți, considerată o priză strategică de apă, limita era depășită de două ori pe 15 martie, însă în zilele de 16 și 17 martie indicatorii s-au încadrat în limitele admisibile. Potrivit ministrului, barajele absorbante instalate în zonă au filtrat eficient hidrocarburile, contribuind decisiv la îmbunătățirea calității apei.

Și la Rezina situația a cunoscut o ameliorare treptată. Dacă pe 15 martie concentrația produselor petroliere depășea norma de trei ori, iar pe 16 martie — de două ori, pe 17 martie valorile au revenit în limitele admise. Oficialii menționează că unda de poluare s-a dispersat treptat, iar scăderea concentrației de la aproximativ 0,3 la 0,1 miligrame pe litru indică reducerea semnificativă a sursei de contaminare.

Ministrul Mediului a recunoscut dificultățile cu care se confruntă populația în lipsa apei, în special în municipii, însă a subliniat că prioritatea rămâne siguranța cetățenilor. În acest context, Gheorghe Hajder a anunțat că se va deplasa personal în teren pentru a monitoriza situația și pentru a se asigura că toate măsurile sunt aplicate eficient.

Reamintim, autoritățile din Republica Moldova au instituit, duminică, stare de alertă de mediu pentru o perioadă de 15 zile în bazinul râului Nistru, după depistarea unei unde de poluare cu produse petroliere, care a afectat mai multe sectoare ale fluviului.

Substanța petrolieră a fost observată la suprafața apei în data de 10 martie, iar imediat au fost inițiate intervenții și prelevate probe pentru a determina natura acesteia și riscurile asociate.

Starea de alertă vizează mai multe unități administrativ-teritoriale din bazinul Nistrului, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, municipiul Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, municipiul Chișinău, Criuleni, Anenii Noi și Tighina, precum și localități din stânga Nistrului și parțial din raioanele Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alertă de mediu #Nistru #poluare

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.