E știut lucru că foștii deputați ai Platformei DA, inclusiv Alexandr Slusari duc „o luptă” cu judecătorul numit de PAS la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Dorel Musteață, pe motiv că nu ar fi integru, iar mai nou, Slusari s-a apucat și de „capul” fratelui acestui magistrat și anume de Marian Musteață, pe care-l acuză că ar fi implicat într-o schemă ce face parte din „furtul miliardului”.

Mai exact, Slusari îl acuză pe Marian Musteață că ar fi eliberat declarația vamală fictivă în privința unui tânăr, care a introdus în țară 16,8 milioane de dolari, iar acesta a acordat certificat de legiferare a valutei. Ulterior, din acesști bani – 12,5 milioane de dolari au fost sustrași prin declarațiile false ale acestui tânăr din alte conturi ale Băncii de Economiei și transferate la Plahotniuc, după cum afirmă fostul deputat.

„Nici nu cunosc de la cine a venit acest document. Nu insist la nimic. Nu afirm nimic. Dar cer de la Procuratura Generală explicații. În special pe rolul fratelui lui Dorel Musteață, precum și pe Tudor Balițchii și Victor Caraman. Este un episod, în linii mari cunoscut pentru mine în calitate de președintele comisiei parlamentare de anchetă. A fost perioada de culminare a fraudei – noiembrie 2014. Grupările criminale Plahotniuc, Șor și Platon știau foarte bine că Drăguțan-Candu-Leancă-Arapu vor asigura eliberarea garanțiilor de stat, care vor acoperi devalizarea sistemului bancar din bugetul de stat. Un fragment al acestui dezmăț este legat de sustragerea din Banca de Economie a peste 12,5 milioane de dolari la indicația directă a lui Ilan Șor, care au ajuns la compania INSIDOWN LTD, controlată de Plahotniuc și cu care criminalul a răscumpărat de la Platon acțiunile din Victoriabank”, afirmă Slusari.

Slusari face legătura dintre cazul dat și cererea lui Stoianoglo de retragere a imunității deputatului Partidului Șor, Denis Ulanov, în Parlamentul de legislatura a X-a.

„Pe acest subiect încă în Legislativul precedent a venit Stoianoglo cu solicitarea ridicării imunității la deputat Partidului Șor Denis Ulanov, care deschidea pe numele său mai multe companii-offshor, prin care acești bani au trecut de la BEM până la compania lui Plahotniuc. Atunci, în plenul Parlamentului l-am întrebat pe procurorul general despre rolul lui Platon, care era beneficiarul final al acestei tranzacției obscure. Domnul Stoianoglo a răspuns evaziv că „merge ancheta”. Pentru mine a fost încă un semn că Procuratura lui Stoianoglo încearcă să menajeze pe raiderul nr.1. Dar toată operațiunea de furt a început cu declarația vamală falsă din partea unui tânăr, care chipurile a adus în țara 16,8 milioane de dolari și a primit certificat de legiferare a valutei. Mai departe, după cum vedeți, au urmat înscrieri false la acest individ și mai multe companii-„прокладки” în Banca Socială și BEM, după ce suma de peste 12,5 milioane dolari a fost sustrasă din alte conturi ai Băncii de Economiei și transferată la Plahotniuc. Din câte înțeleg din acest document (care Stoianoglo nu l-a arătat atunci deputaților) pentru schema cu vama, controlul asupra lui Dorin Burunsus și înscrieri fictive erau responsabili Tudor Balițchii și Victor Caraman, alias „Братец”. Din ordonanță reiese că cel care a eliberat declarația vamală fictivă, a fost fratele lui Dorel Musteață”, spune Slusari.

În cele din urmă, Alexandr Slusari se întreabă dacă deputații PAS, care l-au numit pe Dorel Musteață judecător la CSJ știau despre faptul că fratele acestuia ar fi implicat într-o asemenea schemă.

„Despre dosarul penal împotriva fratelui „reformatorului” justiției presa a scris ceva, bazându-se pe afirmațiile domnului Musteață și fără oferirea detaliilor. Din data pornirii anchetei penale au trecut aproape 2 ani. Se cere claritate. Sunt acuzații grave privind participarea persoanei în acțiunile grupărilor criminale Plahotniuc, Șor, Platon. Dacă Marin Musteață nu are tangență cu această schemă, să vedem ordonanța de scoatere pe el de sub învinuire și tragerea la răspundere celor, care au fabricat acest dosar. Dacă ancheta continuă, atunci apare întrebarea de ce așa greu decurge procesul și dacă despre implicarea lui Marin Musteață au știut deputații PAS, atunci când l-au promovat pe Dorel Musteață la CSJ. La fel, apare întrebarea de ce se află în libertate Balițchi și „Братец”?”, se întreabă Slusari.

Precizăm că, Dorel Musteață l-a atacat în instanța de judecată pe Alexandr Slusari, după ce ultimul a făcut mai multe dezvăluiri că nu ar fi declarat toate bunurile pe care le deține și că le-ar fi înscris pe numele membrilor familiei sale.

#Alexandr Slusari #Dorel Musteata #furtul miliardului #Marian Musteata

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.