Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Slusari, deranjat de (in)acțiunile procurorilor în raport cu „bănuitul Igor Dodon”: Se dorește ca să plece din țară?

10 Ian. 2022, 12:28
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
10 Ian. 2022, 12:28 // Politica //  Realitatea.md

Fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, se întreabă dacă, nu cumva se creează premize pentru ca ex-președintele țării, Igor Dodon, să nu poată fi tras la răspundere penală, dacă va fi găsit vinovat în dosarul „Energocom”, pentru că nu a fost aplicată nici o măsură de către procurori în privința sa, iar de două săptămâni, după audierea liderului PSRM, nu se mai cunosc informații despre evoluția anchetei.

Slusari se arată deranjat de faptul că, Dodon le-ar „dicta procurorilor cum să procedeze în această cauză penală”.

„Au trecut două săptămâni de la audierea lui Igor Dodon pe cauza importului energiei electrice în 2008 cu prejudiciul Republicii Moldova de circa 12 milioane dolari. În continuare ce urmează? Procuratura Generală (PG) nu are nimic de spus societății ? Igor Nicolaevici, cel care a negociat acest contract în detrimentul intereselor Moldovei, a venit la Procuratur ca la el acasă. Față de dânsul nu a fost aplicată nici cea mai blândă măsură preventivă. El a cerut timp pentru familiarizarea cu materialele dosarului și anchetatorul a acceptat solicitarea lui, fără ca să fie stabilită măcar următoarea data audierii. Ce se întâmplă ? În loc să stea la penitenciarul N 13, Igor Dodon își dictează condițiile procurorilor. Se dorește ca Dodon să plece din țară, așa cum au fugit ceilalți oligarhi sau dânsul are garanții geo-politice de imunitate?”, se întreabă Slusari.

Purtătoarea de cuvânt a PG, Mariana Cherpec, a declarat astăzi, 10 ianuarie pentru unele surse mass-media că, dosarul unde figurează Igor Dodon se află în desfășurare, iar când vor fi informații noi pe acest caz vor fi făcute publice.

Amintim că, Igor Dodon a fost audiat la 29 decembrie 2021, la Procuratura în cadrul cauzei penale „Energocom”, privind importul energiei electrice în perioada anilor 2008-2009, pe când Dodon era ministru al Economiei și Comerțului, fapt ce a cauzat o daună de aproximativ 12 milioane de dolari, ca efect al delapidării statului, prin intermediul unei scheme.

Procuratura Generală a anunțat în luna septembrie curent despre faptul că a inițiat o cauză penală privind delapidările mijloacelor financiare ale statului prin intermediul unor scheme criminale în procesul de import a energiei electrice în Republica Moldova, cu prejudicierea statul în proporții deosebit de mari.

Mai exact, la începutul anului 2008, factorii de decizie ai SA „Energocom”, întreprindere responsabilă de asigurarea Republicii Moldova cu energie electrică, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu responsabilii Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, precum și alte persoane, inclusiv din afara țării, ar fi implementat o schemă criminală prin intermediul căreia ar fi delapidat banii statului în valoare de 11 927 173 de dolari, echivalentul a 123 957 916 lei.

Schema implementată le-ar fi permis persoanelor implicate să delapideze banii statului prin metoda majorării neîntemeiate a prețului de achiziție a energiei electrice și însușirii diferenței de preț.

Igor Dodon are statut de bănuit în acest dosar, care se rezumă la depășirea atribuțiilor de serviciu, săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.