După ce ieri Fracțiunea parlamentară a Platformei DA a anunțat că este ultima de zi de activitate în Parlamentul de legislatura X, azi președintele fracțiunii, Alexandr Slusari vine cu un nou mesaj în care precizează la fel că „astăzi este ultima zi de lucru la Parlament” și vine cu „o temă pentru acasă” lăsată noului Legislativ.

Slusari a punctat 25 de proiecte de lege, care au fost pregătite de Platforma DA, însă care nu au fost susținute spre examinare în plenul legislativului actual, fapt pentru care propune noului Parlament, care va fi învestit după validarea alegerilor de către Curtea Constituțională să preia aceste inițiative și să le voteze.

„Astăzi este ultima mea zi la Parlament. Fac bilanțul legislativ al fracțiunii Platformei DA, un bilanț solid, ținând cont că formațiunea noastră timp de doi ani a fost în opoziție. Cel mai important lucru pentru noi este că lăsăm legislativului nou format o moștenire legislativă serioasă și sperăm că munca noastră va avea continuitate. Vă prezint cele mai importante inițiative legislative elaborate și înregistrate de către deputații Platformei DA, pe care le propunem spre a fi examinate și adoptate de noua componență. Suntem gata imediat după convocarea primei ședințe a Parlamentului nou să ne întâlnim cu colegii noștri de la PAS pentru a discuta detaliat pe marginea proiectelor menționate”, anunță Slusari de dimineață.

Mai jos vă prezentăm inițiativele legislative ale Platformei DA, care nu au fost examinate în plen, unele fiind examinate doar în câteva comisii de specialitate, iar altele votate doar în lectura întâi.

Proiectul modificării art. 47 din Constituția, care va garanta că nici un salariu sau nici o pensie să nu fie mai mică decât minimum de existență.
Proiectul privind plafonarea salariilor „nesimțite” în cadrul autorităților statale, precum ANRE, BNM, Curtea de conturi etc (votat în prima lectură).
Proiectul privind lustrația unor demnitari de stat și deputați, care au fost desemnați în perioada capturării statului și care au fost factori de decizie în acea perioadă.
Raportul Comisiei de anchetă denumită generic Laundromat.
Proiectul legii Magnițki.
Proiectul privind stabilirea pensiei anticipate pentru personalul medical, care a activat în perioada pandemică.
Proiectul privind majorarea indemnizațiilor anumitor categorii de populație (persoanele cu dizabilități și asistenții acestora).
Proiectul privind achitarea plății exclusiv pentru apa consumată, strict în baza indicațiilor contoarelor (votat în prima lectură).
Proiectul privind infrastructura strategică, care nu poate fi înstrăinată fără acordul Guvernului (votat în prima lectură)
Proiectul privind zonele defavorizate.
Proiectul privind răspunderea ministerială.
Proiectul transparenței facilităților fiscale.
Proiectul introducerii Cimitirul Eroilor în lista monumentelor ocrotite de stat.
Modificările la Codul electoral ce vizează transparența finanțării partidelor politice, sancțiunile mai dure pentru acțiuni de corupție electorală, introducerea votului electronic și extinderea la două zile a perioadei de votare în Diasporă.
Proiectul privind redistribuirea parțială a impozitului pe venit a persoanelor juridice în bugetele locale, inclusiv pentru Chișinău și Bălți, astfel fiind majorate veniturile proprii ale localităților cu circa 900 mln lei.
Proiectul care ar permite autorităților publice locale să stimuleze suplimentar angajații din venituri proprii, fără restricții impuse de Ministerul Finanțelor.
Proiectul privind statutul municipiului Bălți.
Proiectul redistribuirii parțiale a taxei pentru resursele naturale de la bugetele raionale către bugetele locale (votat în prima lectură).
Modificările la Codul subsolului, care ar proteja interesele localităților în raport cu cele ale proprietarilor carierelor de extragere a zăcămintelor situate în preajma acestor localități.
Două proiecte privind legalizarea dreptului de proprietate asupra bazinelor acvatice al unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi și oferirea posibilității acestora să încaseze în bugetele locale plata pentru folosința acestor bazine de către privați.
Proiectul privind prioritatea acordată producătorilor autohtoni agroalimentari și businessului mic și mijlociu în cadrul achizițiilor publice.
Proiectul privind plafonarea cerințelor financiare ale supermarketurilor în raport cu furnizorii produselor agroalimentare (revotarea legii după întoarcerea de la președinție).
Proiectul privind micșorarea de două ori a plăților maximale aferente creditelor solicitate de populație de la organizațiile de microfinanțare.
Proiectul privind modificările în legislație, menite să îmbunătățească sistemul de serviciu diplomatic și să micșoreze numărul de persoane care ar beneficia de pașapoarte diplomatice (votat în prima lectură)
Proiectul exonerării vinificatorilor pentru anul 2021 de la achitarea plăților la Oficiul Vinului și Viței de vie.

#Alexandr Slusari #legislativ #parlament #Platforma DA

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.