Impozitul pe bunurile imobiliare ar putea ajunge până la 1% din valoarea cadastrală din anul 2027, potrivit modificărilor incluse în proiectul Ministerului Finanțelor cu privire la simplificarea legislației fiscale și vamale.

Documentul propune introducerea unei cote minime de 0,05% și a unei cote maxime de 1% pentru bunurile imobiliare evaluate de instituțiile cadastrale. În acest interval, cota efectivă va fi stabilită de autoritățile publice locale.

Schimbarea urmează să fie aplicată în paralel cu actualizarea valorilor cadastrale și apropierea acestora de valoarea de piață. Astfel, valoarea finală a impozitului va depinde de doi factori: noua evaluare cadastrală a proprietății și cota aprobată de consiliul local.

De exemplu, pentru un imobil evaluat la un milion de lei, impozitul calculat înaintea eventualelor scutiri ar putea varia între 500 și 10.000 de lei anual. În cazul unei proprietăți evaluate la două milioane de lei, suma ar putea fi cuprinsă între 1.000 și 20.000 de lei, în funcție de cota stabilită de autoritatea locală.

Aceste calcule sunt însă orientative și reprezintă limitele matematice prevăzute de proiect. Ele nu înseamnă că toate primăriile vor aplica automat cota maximă de 1%.

Ministerul Finanțelor susține că modificarea este necesară în contextul aplicării valorilor cadastrale actualizate, apropiate de cele de piață. Potrivit notei de fundamentare, limitele propuse ar urma să le ofere autorităților locale mai multă flexibilitate la stabilirea cotelor.

Proiectul prevede și actualizarea pragurilor valorice în limita cărora proprietarii pot beneficia de scutiri de la plata impozitului imobiliar. Nota de fundamentare nu indică însă valoarea exactă a noilor scutiri și nici impactul estimat asupra facturilor achitate de proprietari.

Tot din 1 ianuarie 2027, regulile Codului fiscal cu privire la impozitul funciar și imobiliar ar urma să fie extinse asupra terenurilor agricole fără construcții, precum și asupra apartamentelor, caselor și terenurilor aferente din localitățile rurale.

Impactul financiar asupra bugetelor locale nu este cuantificat în document. Ministerul Finanțelor precizează că acesta va depinde de deciziile adoptate de fiecare autoritate publică locală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bunuri imobiliare #cadastru #impozit

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.