Institutul Croat de Sănătate Publică din Zagreb a confirmat primul caz de lepră din Croația. Pacientului afectat i-a fost imediat administrat tratamentul cu antibiotice și, la ora actuală, este în afara oricărui pericol. Conform informațiilor, pacientul nu reprezintă un risc pentru populație, scrie gândul.ro.

În Croația, pacientul este un lucrător din Nepal care locuiește în țară alături de familia sa de doi ani. Pacientul a prezentat simptome de lepră acum 10 zile și a apelat la serviciul medical de urgență, fiind diagnosticat la timp.

„Un caz importat de lepră a fost înregistrat recent în Croația. Persoana afectată a primit imediat tratamentul antibiotic prescris, iar toate persoanele apropiate au fost identificate prompt și incluse într-un program de monitorizare. Nu există nicio amenințare la adresa sănătății publice și nici niciun risc de transmitere a bolii prin contact social normal sau către populația în general. Sistemul de sănătate implementează toate măsurile necesare în conformitate cu expertiza epidemiologică și ghidurile profesionale internaționale.”, a anunțat Institutul Croat de Sănătate Publică din Zagreb.

Lepra, cunoscută ca boala Hansen, este o infecție cronică rară cauzată de bacterie. În prezent, boala se poate trata și vindeca eficient cu antibiotice.

„Este important de subliniat faptul că lepra nu este ușor transmisibilă. Transmiterea necesită un contact prelungit și apropiat cu o persoană infectată netratată, timp de mai multe luni. Contactele sociale ocazionale sau scurte – la locul de muncă, în transportul public, în magazine sau în unitățile sanitare – nu prezintă un risc de transmitere.”, a transmis Institutul Croat de Sănătate Publică din Zagreb.

Institutul a precizat că sistemul de sănătate din Croația este pregătit pentru orice situație epidemiologică și că, dacă boala este diagnosticată la timp, poate fi tratată rapid. În Croația, lepra nu a mai fost raportată de câteva decenii. Cazuri izolate pot apărea din cauza călătoriilor internaționale tot mai frecvente și a intensificării mobilității globale, a declarat institutul medical croat. În România au fost raportate două cazuri de îmbolnăvire cu lepră la o maseuză din Indonezia și la sora sa.

Al doilea caz de lepră confirmat la Cluj-Napoca

#bacterie #cazuri de infectie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.