Guvernul a propus spre examinare și aprobare un proiect de hotărâre care prevede majorarea indemnizației unice la nașterea copilului cu 536 de lei, adică de la 21.350 lei la 21.886 lei. Modificarea urmează să fie aprobată la ședința de Guvern din 17 decembrie.

Conform estimărilor Casei Naționale de Asigurări Sociale, în anul 2026 de indemnizația unică la nașterea copilului vor beneficia aproximativ 36.439 de copii. Pentru plata acesteia vor fi necesare resurse financiare de circa 802,4 milioane de lei.

Sindicatele critică însă majorarea propusă, calificând-o drept insuficientă. Potrivit acestora, creșterea de doar 536 de lei, echivalentul a 2,51%, nu respectă prevederile Legii privind prestațiile sociale pentru copii, care stipulează că indemnizația trebuie să fie egală cu valoarea monetară a coșului minim de bunuri necesare la nașterea copilului. Sindicatele atrag atenția că inflația cumulativă de la începutul anului este de 7,9%, iar majorarea propusă nu acoperă nici rata inflației prognozate.

Reprezentanții sindicatelor mai subliniază – costurile reale pentru prima lună de îngrijire a unui nou-născut sunt în continuă creștere, în contextul scumpirii scutecelor, produselor de igienă, hainelor pentru bebeluși, alimentelor și serviciilor medicale. În opinia lor, cuantumul propus nu asigură un nivel de trai adecvat pentru mamă și copil și nu contribuie suficient la combaterea declinului demografic și la susținerea familiilor tinere.

În replică, Ministerul Muncii și Protecției Sociale susține că stabilirea cuantumului indemnizației unice se face strict în conformitate cu cadrul legal în vigoare. Instituția precizează că indemnizația este calculată în baza valorii monetare a coșului minim de bunuri necesare la nașterea copilului pentru anul precedent, conform unei metodologii aprobate prin ordin ministerial. Coșul include șapte grupe de bunuri destinate nou-născuților, iar calculele se bazează pe datele Biroului Național de Statistică și pe prețurile medii colectate din comerțul cu amănuntul din municipiul Chișinău.

Totodată, sindicatele insistă că, pentru a contribui real la redresarea demografică, statul ar trebui să majoreze indemnizația cel puțin la nivelul ratei inflației, până la circa 23.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#indemnizatie #natalitate #Sindicate

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană va răspunde atacurilor hibride atribuite Rusiei, după ce Germania a acuzat oficial Moscova pentru incidentul cu drone de la aeroportul din Leipzig . Von der Leyen se va întâlni miercuri, 2 septembrie, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta un răspuns coordonat, scrie antena3.ro.

Șefa Comisiei Europene și-a exprimat „solidaritatea deplină” cu Germania, după ce autoritățile de la Berlin au anunțat luni că Rusia se află în spatele incidentului petrecut în august.

„Vom menține Uniunea Europeană unită în fața acestor acțiuni tot mai grave și mai intense”, a transmis von der Leyen pe X. „Guvernul german a luat măsuri ferme. Iar mesajul este clar: atacurile hibride nu vor rămâne fără un răspuns clar”, a adăugat ea.

Întâlnirea dintre von der Leyen și Mark Rutte a fost stabilită într-un termen scurt, a confirmat marți purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho. Discuțiile vor avea loc și în contextul în care UE și NATO încearcă să își consolideze cooperarea în domeniul apărării.

Un oficial NATO a declarat pentru Euronews că principala temă va fi coordonarea mai strânsă în fața amenințărilor hibride.

Mark Rutte a transmis la rândul său că NATO este alături de Germania și că „dovezile sunt clare” în ceea ce privește responsabilitatea Rusiei.

„NATO va continua să își întărească capacitatea de descurajare și apărare a tuturor aliaților împotriva oricărei amenințări, inclusiv a acțiunilor ostile precum cele văzute la Leipzig și în alte zone ale Alianței”, a spus el.

Kaja Kallas: „În mod clar, nu facem suficient pentru a opri asta”

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că Rusia recurge tot mai des la incidente hibride care implică inclusiv acțiuni fizice, cu scopul de a intimida statele europene și de a le determina să reducă sprijinul pentru Ucraina.

„Nu vor reuși”, a spus Kallas după o reuniune a miniștrilor Apărării desfășurată în Wicklow, Irlanda.

Ea a adăugat că riscurile sunt tot mai mari și că „în mod clar, nu facem suficient pentru a opri asta”.

Ministrul irlandez de Externe, Helen McEntee, a declarat că sprijinul pentru Ucraina și menținerea presiunii asupra Rusiei vor rămâne priorități ale președinției irlandeze a Consiliului UE. Aceasta a amintit de incidente raportate recent de România, Letonia, Estonia și Germania, unde au fost semnalate incursiuni sau amenințări atât în spațiul aerian, cât și pe teritoriul statelor respective.

România și Estonia au raportat marți noi incursiuni cu drone. Tot marți, mai multe dispozitive explozive improvizate au fost găsite în apropierea unei termocentrale pe cărbune din Germania.

Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a avertizat că Europa trebuie să se pregătească pentru noi operațiuni hibride rusești.

„Testează permanent acest prag, încearcă să vadă unde este linia roșie”, a spus Pevkur, adăugând că statele europene trebuie să își păstreze „mintea foarte limpede” în fața acestor provocări.

Precizăm că, marți, 1 septmebrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul a anunțat că Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.