Socialiștii se spală pe mâini. Lasă responsabilitatea pe umerii guvernării: Regresul cade pe umerii președintei și PAS

Partidul Socialiștilor nu va susține proiectele de lege ce prevăd gestionarea bugetului anului 2022, pentru că „guvernarea actuală nu a luat în calcul niciuna din propunerile opoziției”. O asemenea decizie a fost luată astăzi la ședința PSRM, unde au participat deputații socialiști, iar Igor Dodon a moderat întrunirea.

„Am convocat o ședință de lucru cu deputații socialiști, în cadrul căreia am analizat detaliat principalele proiecte de legi ce urmează a fi aprobate în lectură finală, în perioada următoare. Este vorba despre politica fiscală, bugetul de stat și alte legi cu impact social major. Constatăm, cu regret, că guvernarea stopează toate beneficiile sociale aprobate de socialiști pe parcursul ultimilor ani: se anulează indexarea pensiei de două ori pe an și se majorează vârsta de pensionare”, a constatat Dodon.

Sub aspect economic, Dodon afirmă că niciunul din programele de infrastructură importante, implementate guvernarea socialistă, nu va fi continuat de guvernarea PAS pe parcursul anului viitor, însă nu spune nimic despre faptul că PAS a schimbat în acest an legislația astfel încât 100% din taxele pentru folosirea drumurilor vor fi alocate direct administrației publice locale și nu 50% precum este în prezent.

„De asemenea, nu este prevăzută nicio măsură pentru susținerea domeniului de afaceri (inclusiv pentru perioada pandemică), cum ar fi: cota zero la impozitul pe venitul reinvestit al agenților economici, subvenționarea dobânzilor pentru împrumuturile și creditele atrase de agenții economici, reducerea cotei TVA pentru sectorul HORECA, instituirea mecanismului de subvenționare a creării locurilor de muncă prin finanțarea suplimentară a salariilor în cazul angajării tinerilor, cetățenilor aflați peste hotare și persoanelor cu dizabilități, etc. Niciuna din propunerile opoziției nu a fost luată în calcul de către guvernarea actuală. În această situație este evident că noi nu vom susține aceste proiecte, iar toată responsabilitatea pentru regresul economic și genocidul social cade pe umerii președintelui și partidului său PAS”, conchide Dodon.

Precizăm că, săptămâna trecută, mai multe proiecte de lege precum cel al bugetului pentru anul 2022, a politicilor fiscale și vamale, bugetul asigurărilor sociale pentru anul viitor au fost aprobate în prima lectură de către deputați.

#guvernare #PAS #PSRM #Igor Dodon

Armenia şi Azerbaidjan au anunţat marţi, 23 aprilie, că au început convorbirile privind delimitarea frontierei lor comune, un pas important pentru cele două ţări din Caucaz care s-au confruntat în mai multe războaie din cauza unor probleme teritoriale, relatează G4media.ro.

Ministerul de Interne din Azerbaidjan a anunţat că grupuri de experţi procedează la „clarificarea coordonatelor pe bazele unui studiu geodezic al terenului”.

Ministerul de Interne armean, care a confirmat „lucrările de delimitare” a frontierei, a exclus în ceea ce-l priveşte „transferul oricărei părţi din teritoriul suveran al Armeniei” către Baku în urma acestui proces.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luna trecută, premierul armean Nikol Paşinian a acceptat solicitarea Baku de a-i fi restituite patru sate frontaliere ocupate de forţele Erevanului în timpul unui război din anii 1990.

Această decizie a provocat manifestaţii a sute de armeni dintr-o regiune frontalieră cu Azerbaidjanul, care se tem de faptul că vor fi izolaţi şi unele dintre casele lor se vor afla sub controlul autorităţilor de la Baku.

Luni, ei au blocat pentru scurtă vreme artera care leagă Armenia şi Georgia, care trece prin apropiere şi care reprezintă pentru populaţia locală principala legătură cu lumea exterioară. De asemenea, ei a încercat să împiedice lucrările de deminare.

Marţi au izbucnit noi proteste în mai multe locuri din Armenia, în special în apropiere de lacul Sevan şi de oraşul Noiemberian.

Săptămâna trecută, cele două ţări rivale şi-au anunţat intenţia de a-şi delimita frontiera pe baza hărţilor datând din epoca sovietică.

Nikol Paşinian a insistat asupra necesităţii de a rezolva diferendele frontaliere pentru a evita un nou război cu Azerbaidjanul.

Cele două foste republici sovietice s-au înfruntat în două războaie, primul în anii 1990 câştigat de Armenia şi soldat cu peste 30.000 de morţi şi al doilea în 2020, câştigat de Azerbaidjan şi care s-a soldat cu peste 6.000 de morţi.

După înfrângerea armeană din 2020, Erevanul a fost constrâns să-i cedeze adversarului său teritorii importante în şi în jurul Karabah, teritoriu azer populat majoritar de armeni pe care îl controla de circa 30 de ani.

Amintim că în luna septembrie 2023, Baku a lansat o ofensivă fulger forţându-i pe separatiştii armeni din Karabah să capituleze în câteva zile şi a recăpătat controlul întregului teritoriu.

#delimitare #frontiere #Azerbaidjan #Armenia