Un conducător auto în vârstă de 35 de ani din sudul țării riscă să rămână fără permisul de conducere după ce a fost somat că conducea cu viteză, iar mai mult de atât a refuzat și testarea alcoolscopică. Potrivit informațiilor, incidentul a avut loc luni, 29 noiembrie, în orașul Cimișlia.

„Ofițerii Direcției patrulare Sud aflându-se la menținerea și asigurarea ordinei publice în orașul Cimișlia, au observat un autovehicul care circula haotic și cu viteză prin localitate. Conducătorul auto a fost somat de nenumărate ori să oprească mijlocul de transport, însă acesta a ignorat cerințele agenților de patrulare și și-a continuat destinația”.

La scurt timp, mașina a fost stopată.

„La volan se afla un bărbat de 35 de ani, iar fiindu-i propusă procedura de a trece testarea alcoolscopică pentru depistarea stării de ebrietate și naturii ei, acesta categoric a refuzat. În urma verificării sistemului de date, inspectorii de patrulare au constatat că bărbatul este dat în căutare de către un executor judecătoresc pentru neachitarea la timp a unor plăți”.

Ulterior, conducătorul auto a fost escortat la Inspectoratul de poliție Cimișlia, iar pe numele acestuia a fost pornit un dosar penal pentru refuzul de a trece testarea alcoolscopică și un dosar administrativ pentru neîndeplinirea de către conducătorul de vehicul a indicaţiei legale dată de agentul de circulaţie de a opri vehiculul.

„Pentru refuzul de a trece testarea alcoolscopica, riscă muncă nemunerată în folosul comunității de până la 240 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, iar pentru nestoparea mașinii la indicațiile polițiștilor, riscă amendă de la 17.500 până la 25.000 de lei, muncă nemunerată în folosul comunității pe o durată de la 40 la 60 de ore, cu privarea de dereptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 6 luni la 1 an”, se mai arată în nota informativă a INSP.

#INSP #politisti #reguli de circulatie #testare alcoolscopica

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.