La 30 iunie 2026, douăzeci de reprezentanți ai societății civile din regiunea de sud a Republicii Moldova au participat la o vizită de informare și dialog civic organizată de Asociația pentru Combaterea Izolării Informaționale „ECOU” la Parlamentul Republicii Moldova și Cancelaria de Stat. Activitatea a fost desfășurată în cadrul proiectului „CLT Cahul – Vocea Cetățenilor în Guvernarea Locală”, parte a inițiativei INSPIRĂ Moldova, finanțată de Uniunea Europeană și implementată de People in Need Moldova.

Din delegație au făcut parte reprezentanți ai Consiliului Local de Transparență Cahul (CLT Cahul), ai Consiliului Raional de Participare Cahul (CRP Cahul) și ai Comitetelor Cetățenești de Participare din Cucoara, Gotești și Cantemir. Vizita a avut drept scop consolidarea dialogului instituțional dintre autoritățile publice centrale și organizațiile societății civile din regiunea de sud a Republicii Moldova, în contextul procesului de integrare europeană.

Programul a debutat la Parlamentul Republicii Moldova, unde participanții au avut o întrevedere cu reprezentanții Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. Discuțiile au vizat dezvoltarea unui mecanism de cooperare între Parlament și societatea civilă din teritoriu, precum și identificarea unor soluții legislative pentru provocările semnalate de comunitățile locale. Printre subiectele abordate s-au numărat accesibilitatea serviciilor publice pentru persoanele cu dizabilități, integrarea acestora pe piața muncii, dezvoltarea transportului public ecologic și protejarea patrimoniului cultural.

Vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Ana Calinici, a evidențiat importanța implicării active a societății civile în promovarea procesului de integrare europeană, subliniind că reformele devin mai eficiente atunci când sunt explicate cetățenilor de organizațiile societății civile, care cunosc cel mai bine realitățile din comunități.

Jarosława Szewczuk, șefă departament programe, People in Need Moldova, a remarcat că democrația nu înseamnă doar organizarea alegerilor sau existența unor instituții funcționale, ci și posibilitatea reală a cetățenilor de a participa la elaborarea politicilor publice. În opinia sa, atunci când participarea este autentică, politicile publice devin mai relevante, iar încrederea dintre cetățeni și autorități se consolidează.

La rândul său, Nadejda Pascaru-Botnaru, co-manager de program „Societatea civilă și buna guvernare ”, People in Need Moldova, a prezentat obiectivele inițiativei INSPIRĂ Moldova, subliniind că aceasta promovează cooperarea dintre societatea civilă și autoritățile publice pentru dezvoltarea participării cetățenești. Totodată, ea a evidențiat că Consiliul Local de Transparență Cahul reprezintă un exemplu de platformă civică ce contribuie la dezvoltarea unui dialog structurat și permanent între societatea civilă și autoritățile publice locale.

În intervenția sa, Vitalie Ponomariov, director executiv al Asociației ECOU, a prezentat experiența CLT Cahul, subliniind că această platformă civică urmărește implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional local și promovarea, la nivel național, a problemelor identificate în comunitățile locale prin dialog și cooperare cu autoritățile publice centrale.

În cea de-a doua parte a vizitei, delegația s-a întâlnit cu reprezentanți ai Cancelariei de Stat: Cristina Cerevate, secretar de stat în cadrul Biroului pentru Integrare Europeană, Natalia Postică, reprezentantă a Direcției drepturile omului și cooperarea cu societatea civilă, și Ana Ionaș, reprezentantă a Direcției administrație publică locală și coordonarea activității oficiilor teritoriale. Discuțiile s-au concentrat asupra modalităților prin care autoritățile publice centrale și organizațiile societății civile pot colabora mai eficient pentru implementarea reformelor europene și consolidarea participării publice.

Cristina Cerevate a subliniat că societatea civilă are un rol esențial în informarea cetățenilor, monitorizarea implementării reformelor și participarea la procesul de luare a deciziilor. La rândul său, Natalia Postică a apreciat activitatea platformelor participative din Cahul drept un exemplu de dialog structurat și permanent între societatea civilă și autoritățile publice, în concordanță cu recomandările Comisiei Europene privind participarea publică la procesul decizional.

În cadrul discuțiilor, Vladimir Lîsenco, președintele CLT Cahul, a accentuat necesitatea perfecționării cadrului legislativ privind transparența decizională, astfel încât normele adoptate la nivel național să ofere mecanisme clare și uniforme de aplicare pentru autoritățile publice locale și organizațiile societății civile. Potrivit acestuia, reducerea lacunelor legislative va contribui la implementarea mai eficientă a principiilor transparenței în administrația publică locală.

Vizita a oferit participanților oportunitatea de a prezenta autorităților centrale experiența acumulată de platformele civice din regiunea de sud, precum și recomandările formulate în urma activităților de consultare publică, monitorizare și advocacy desfășurate în comunitățile locale. Totodată, aceasta a creat premisele dezvoltării unor parteneriate instituționale durabile între Parlament, Cancelaria de Stat și organizațiile societății civile, în vederea promovării unei guvernări deschise, consolidării participării cetățenești și susținerii parcursului european al Republicii Moldova.

Ședința a fost organizată în cadrul proiectului „CLT Cahul – Vocea Cetățenilor în Guvernarea Locală”, implementat de Asociația ECOU, parte a inițiativei Inspiră Moldova, finanțată de Uniunea Europeană și implementată de People in Need Moldova (PIN Moldova).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inițiativa INSPIRĂ Moldova își propune să susțină societatea civilă din Republica Moldova pentru a influența în mod activ politicile naționale și să contribuie la integrarea țării în Uniunea Europeană, prin implicarea organizațiilor societății civile în procesele politice la nivel național și local, inclusiv cu o puternică componentă digitală. De asemenea, aceasta încurajează dialogul și colaborarea cu autoritățile publice, asigurându-se că societatea civilă devine un actor-cheie în promovarea democrației în Moldova.

#Cahul #ECOU #PIN Moldova

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.