Asociația Promo-Lex a criticat inițiativa de modificare a Codului Contravențional, prin intermediul căreia urmează să fie aplicate pedepse pentru dezinformare. Reprezentanții societății civile menționează că amendamentul care prevede amenzi pentru răspândirea informațiilor false ar trebui retras.

Reprezentanții Promo-LEX s-au adresat Comisiei juridice, numiri și imunități din Legislativ cu solicitarea de a fi examinate constatările și recomandările Asociației, cu referire la inițiativă. Potrivit lor, sunt necesare mai multe modificări ale proiectului, care să elimine discriminarea și lipsa toleranței.

Referindu-se la prevederile privind dezinformarea online, specialiștii punctează că că prevederile propuse sunt „în totală disonanță cu principiul clarității, accesibilității și previzibilității legii”.

„Atragem atenția asupra faptului că „discursul de ură” este un fenomen distinct de cel de „dezinformare”. Conform definiției de „dezinformare” din Codul serviciilor media audiovizuale, această acțiune are ca scop „să dăuneze securității naționale”. Discursul de ură ca faptă contravențională prevăzută de art. 52, alin. (3) CC are ca obiect relațiile sociale care sunt vătămate sau puse în pericol prin actul de conduită ilicită (acțiunea – inacțiunea) al făptuitorului/contravenientului. În cazul contravenției prevăzute de art. 70/1 CC, obiectul juridic este constituit din relațiile sociale care au ca fundament dreptul la egalitate în fața legii.

Reieșind din cele expuse, considerăm că propunerea de completare a Codului contravențional prin introducerea art. 70⁴ trebuie eliminată”, punctează specialiștii de la Promo-LEX.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, experții de la CJI au transmis că reglementări similare cu cele propuse recent de deputații în Parlamentul Republicii Moldova se regăsesc în legislația contravențională a Rusiei și a Tunisiei. Aceștia s-au declarat îngrijorați de înregistrarea amendamentului și au cerut ca acesta să nu fie votat.

Amintim că, recent, parlamentarii au amânat consultările pe marginea inițiativei. Discuțiile erau programate pentru vineri, însă după mai multe critici dure din partea societății civile, jurnaliștilor și opoziției, deputații au renunțat la desfășurarea lor.

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.