Majorările fără precedent ale prețurilor la produsele petroliere reprezintă o consecință cumulată a doi factori de bază, susține ANRE. Este vorba de relansarea economiilor lumii după perioada pandemică și, prin urmare, debalansarea echilibrului dintre cerere și ofertă și criza generată de războiul din Ucraina, care a perturbat lanțurile logistice tradiționale și care a exclus parțial produsele petroliere din Federația Rusă de pe piețele occidentale.

În rezultat, piața europeană de produse petroliere a resimțit cel mai mult efectul acestor doi factori, în special în contextul în care 30% din consumul de țiței și 40% din cel de produse petroliere provine din import, din Rusia.

Din datele prezentate se observă că Republica Moldova este surclasată la capitolul prețuri la carburanți doar de către țările care dispun de resurse proprii (precum Federația Rusă în comun cu Belarus), sau țările care au intervenit în politica de formare a prețurilor prin înghețare/plafonare a acestora și diminuare a poverii fiscale. Astfel, ANRE reiterează că datorită mecanismului de plafonare a prețurilor și de reglementare a marjei comerciale specifice, Republica Moldova menține un nivel relativ mai mic al prețurilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#benzina #carburanti #Europa #majorari #Moldova #motorina

La Căinari începe povestea unuia dintre cei mai cunoscuți poeți ai spațiului românesc. În această casă, la 16 martie 1888, s-a născut Alexei Mateevici – cel care avea să rămână în memoria generațiilor drept autorul poemului „Limba noastră”, devenit în 1995 imnul Republicii Moldova.

Astăzi, locuința în care și-a petrecut primii ani de viață adăpostește Casa-Muzeu „Alexei Mateevici”, inaugurată în anul 1968, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea poetului. În cele cinci săli expoziționale sunt păstrate fotografii, documente, ediții vechi ale operelor sale, obiecte de epocă și lucrări de artă inspirate din viața și creația lui Mateevici. În curtea muzeului se află monumentul poetului, iar alături poate fi văzută troița ridicată în memoria sa.

Câțiva ani mai târziu, familia Mateevici s-a mutat la Zaim, localitatea care avea să-i fie poetului casă în anii copilăriei și ai adolescenței.

La aproximativ 70 de kilometri de Chișinău, casa din Zaim păstrează și astăzi atmosfera în care a crescut viitorul poet. Transformată în muzeu în anul 1988, cu ocazia centenarului nașterii sale, aceasta adăpostește peste 7.000 de piese de patrimoniu – de la fotografii și documente, până la cărți rare, mobilier și obiecte de uz casnic din secolul al XIX-lea.

Expoziția este organizată în șase săli. Unele sunt dedicate vieții și operei lui Mateevici, iar altele recreează universul familiei sale. Printre cele mai cunoscute spații se numără sala „Limba noastră”, dedicată poemului care avea să devină imnul Republicii Moldova.

Un loc aparte este și „Masa Tăcerii”, unde se păstrează țărână adusă de pe mormintele unor mari clasici ai literaturii române, dar și de pe mormintele părinților poetului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a trăit doar 29 de ani, Alexei Mateevici a lăsat în urmă o moștenire culturală valoroasă. Astăzi, casa din Căinari, unde s-a născut, și cea din Zaim, unde a copilărit, spun împreună povestea omului care a transformat dragostea pentru limba română într-un simbol al identității naționale.

#Alexei Mateevici #muzeu #poet