Rusia şi-a consolidat forţele militare în nord-vestul şi vestul ţării pentru a contracara ceea ce Moscova percepe drept o acumulare de forţe în apropierea federaţiei, relatează Reuters, citând o declaraţie a ministrului apărării, Serghei Şoigu.

În această săptămână, NATO desfăşoară un exerciţiu militar denumit Nordic Response 2024, care implică mai mult de 20.000 de soldaţi în Norvegia, Finlanda şi Suedia, axându-se pe apărarea colectivă.

„Pe fondul unei consolidări a potenţialului militar al NATO în apropierea frontierelor ruse, al extinderii Alianţei prin aderarea Finlandei şi, în viitor, a Suediei, noi am luat măsuri pentru întărirea grupărilor de trupe în direcţiile strategice nord-vest şi vest”, a spus Şoigu marţi.

Una dintre cererile consecvente ale Rusiei a fost ca Organizația Tratatului Atlanticului de Nord să înceteze extinderea spre est și să se angajeze să nu includă Kievul în alianța de securitate. Totuși, în contradicție cu doleanțele Rusiei, NATO insistă pe ideea că are o politică deschisă pentru orice națiune care întrunește criteriile de aderare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #Nordic Response 2024 #Rusia #Şoigu

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.