Circa 500 de refugiați ucraineni, stabiliți cu traiul temporar în Republica Moldova vor fi preluați de către Letonia. Anunțul a fost făcut astăzi, 7 aprilie de către președinta țării, Maia Sandu, în cadrul conferinței comune cu președintele leton, care se află într-o vizită de lucru în țara noastră.

Potrivit Maiei Sandu, primii 30 de refugiați vor pleca spre Letonia, chiar astăzi, cu avionul prezidențial, care l-a adus pe președintele leton în Republica Moldova.

Acest lucru a fost confirmat și de șeful statului leton, Egils Levits, care a salutat atitudinea de solidaritate și mobilizarea de care a dat dovadă țara noastră în procesul de gestionare a crizei umanitare de la frontiera cu Ucraina.

„Noi felicităm Moldova pentru reacția promptă la valul de refugiați venit din Ucraina. Noi știm că nu este doar meritul Guvernului, dar și a întregii societăți, care s-a mobilizat și a primit refugiați în casele lor. Noi vom lua 500 de refugiați din Moldova, iar 30 vor merge chiar astăzi cu mine și delegația mea”, a spus președintele leton.

Totodată, acesta a declarat că va susține Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, în contextul depunerii cererii de aderare a țării noastre la UE.

„Noi vedem Moldova ca și parte a Uniunii Europene. Moldova este pe harta Europei. Eu sunt sigur că Moldova va fi alături de Letonia în UE și Consiliul European. Chiar și în alfabet suntem alături, pentru că după „L” urmează „M”. Sunt sigur că Moldova se va regăsi în familia UE”, a punctat Egils Levits.

Precizăm că, în prezent, în Republica Moldova sunt stabilit cu traiul temporar în jur de 100 de mii de refugiați ucraineni, care o parte sunt cazați de către instituțiile statului, iar alții chiar în casele cetățenilor moldoveni. Republica Moldova beneficiază de suport și ajutor umanitar din partea comunității europene, ONU și UNICEF astfel pentru a putea face față situații. Totodată, autoritățile de la Chișinău își exprimă îngrijorarea de un potențial val nou de refugiați, dacă Rusia va încerca să atace estul Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Egils Levits #Letonia #Moldova #refugiati

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.