Soluția IT pentru prevenirea riscurilor de spălare a banilor și monitorizarea acționarilor bancari se află la etapa finală de implementare și urmează a fi lansată până la finele acestui an. Sistemul de ultimă generație, care va fi deținut de Banca Națională a Moldovei, este implementat cu suportul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA).

Totodată, la începutul lunii curente, a demarat instruirea viitorilor utilizatori ai Soluției pentru a o gestiona în mod eficient. La una dintre instruiri a participat viceguvernatorul responsabil de domeniu, Vladimir Munteanu, împreună cu Directorul Proiectului USAID FSTA, Matthew Macellaro. Acestora le-au fost prezentate principalele funcționalități ale soluției IT, precum și câteva scenarii de detectare a diferitor activități suspecte.

Viceguvernatorul BNM a apreciat suportul în cadrul Proiectului USAID FSTA pentru sprijinirea inițiativelor de consolidare a capacităților băncii centrale de a preveni și combate în mod eficient infracțiunile financiare. „Având în vedere tendințele actuale de digitalizare a funcțiilor de supraveghere a sistemului financiar, la nivel internațional, Banca Națională a Moldovei și-a propus fortificarea capacitaților sale de supraveghere prin implementarea și aplicarea tehnologiilor informaționale”, a subliniat Vladimir Munteanu.

La rândul său, Directorul Proiectului USAID FSTA, Matthew Macellaro, a menționat: „Implementarea acestei soluții inovatoare a fost o adevărată provocare, având în vedere volumul enorm de operațiuni ce urmează a fi supravegheate și, respectiv, complexitatea funcționalităților ce au fost și încă urmează a fi dezvoltate. FSTA va sprijini în continuare aceste eforturi și suntem încrezători că această soluție va contribui semnificativ la diminuarea riscurilor de spălare a banilor și a altor activități ilegale.”

Noul sistem informatic, care reprezintă o premieră pentru regiune, va pune la dispoziția angajaților BNM o serie de funcționalități avansate care vor permite supravegherea tuturor operațiunilor bancare. În același timp, conceptul de funcționare bazat pe analiza de risc va face posibilă detectarea activităților suspecte și emiterea alertelor. Acest lucru va facilita atât identificarea timpurie a riscurilor de spălare de bani și finanțare a terorismului, cât și relevarea unor modificări suspecte în structura de proprietate a băncilor.

În plus, Soluția IT este concepută pe o platformă care permite dezvoltarea de noi module și funcționalități, în special, în contextul preluării, de către BNM, a competențelor de supraveghere a sectoarelor de asigurări și microfinanțare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sprijinul Proiectului USAID FSTA pentru consolidarea regimului național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT) include, de asemenea, organizarea mai multor programe de instruire atât pentru autoritățile de reglementare, cât și pentru entitățile raportoare, moderate de experți internaționali. Totodată, experții Proiectului USAID FSTA au sprijinit elaborarea diferitor proceduri interne, regulamente și proiecte de modificare a legislației în domeniul AML/CFT. BNM beneficiază de suportul USAID FSTA din septembrie 2019, când a fost lansat Proiectul.

Cooperarea BNM cu Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a început în urmă cu 30 de ani (1992). În această perioadă, banca centrală a beneficiat de suportul USAID pentru consolidarea capacităților în diverse domenii, între care îmbunătățirea supravegherii bancare, modernizarea sistemelor de plăți, prevenirea spălării banilor etc. Tot cu sprijinul USAID, în 2019, a fost lansat Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare, instituție care este responsabilă de înregistrarea, evidența și decontarea valorilor mobiliare emise de entitățile din Republica Moldova.

#bani #BNM #solutii IT #USAID

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.