Dacă alegerile prezidențiale din Ucraina ar avea loc în curând, cei mai mulți ucraineni ar vota pentru actualul președinte Volodimir Zelenski și pentru ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Valerii Zalujnîi, fost comandant suprem al armatei, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociologice SOCIS în perioada 6-11 iunie 2025, scrie Ukrainska Pravda.

Rezultatele primului tur:

Dacă în cursă ar intra doar cei doi, 21,8% dintre respondenți ar vota pentru Zelenski, iar 19,6% pentru Zalujnîi. Totodată, 24,7% dintre cei chestionați s-au declarat indeciși. Pe lista de potențiali candidați s-au mai regăsit fostul președinte Petro Poroșenko, șeful serviciilor de informații Kyrylo Budanov, primarul Kievului Vitali Kliciko și alții.

Dacă se exclud răspunsurile indecise, Zelenski ar obține 30,9% din voturi, iar Zalujnîi – 27,7%.

Rezultatele turului doi:

Într-un eventual tur doi între cei doi, Zalujnîi ar ieși învingător, cu 41,4% din voturi, în timp ce Zelenski ar obține 27%. Alți 15,7% dintre respondenți au declarat că ar vota împotriva ambilor candidați.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 2.000 de respondenți, prin interviuri față în față, folosind o selecție stratificată pe cote. Marja de eroare este de +/- 2,6%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Ukrainska Pravda, grupul SOCIS este asociat cu Ihor Hrîniv, fost ideolog-șef al lui Petro Poroșenko. Tot Ukrainska Pravda relata, în februarie 2025, că principalele institute sociologice din Ucraina ar fi convenit tacit să nu publice ratinguri electorale în timpul războiului, pentru a evita polarizarea societății.

Tot în februarie, SOCIS publica un alt sondaj care arăta că, în cazul unei competiții între Zalujnîi, Budanov și alți candidați din sfera militară, Zelenski s-ar clasa pe locul doi, cu un scor de aproximativ 16%, sau 22% în rândul celor deciși să meargă la vot.

#Ucraina #Zalujnîi #Zelenski

Rujeola continuă să reprezinte o amenințare, iar scăderea acoperirii vaccinale crește riscul apariției unor noi focare. În 2024, în Regiunea Europeană au fost raportate 127.350 de cazuri de rujeolă, de două ori mai multe decât în 2023 și cel mai mare număr înregistrat din 1997, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF.

Republica Moldova s-a confruntat, la rândul său, cu focare de rujeolă. În 2018, după o perioadă în care acoperirea vaccinală a scăzut, în țară au fost raportate 340 de cazuri. Specialiștii atrag atenția că menținerea unei rate ridicate de vaccinare este esențială pentru prevenirea răspândirii bolii și protejarea copiilor.

„Odată cu dezvoltarea internetului și a rețelelor sociale au început să se intensifice mișcările antivacciniste care promovau tot felul de falsuri, pentru ca oamenii să refuze vaccinarea. Consecințele au fost grave: s-a redus numărul copiilor vaccinați și s-a ridicat valul epidemic al cazurilor de rujeolă”, a declarat Angela Paraschiv, secretară de stat la Ministerul Sănătății.

În acest context, Ministerul Sănătății și UNICEF au realizat documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion”, în care medici și specialiști în sănătate publică explică riscurile celor trei boli și răspund celor mai frecvente întrebări și temeri ale părinților despre vaccinarea ROR.

Rujeola, rubeola și oreionul pot provoca complicații grave. În cazul oreionului, la băieți poate apărea orhita urliană, o inflamație a testiculelor care, în cazurile severe, poate afecta funcția reproductivă.

„Vaccinarea este un gest simplu care protejează nu doar copilăria, dar și șansa adultului de a avea o familie și urmași”, susține Iurie Arian, medic urolog-androlog, specialist în tratamentul infertilității la bărbați.

Rubeola este deosebit de periculoasă în timpul sarcinii. Infecția poate provoca pierderea sarcinii sau sindromul rubeolic congenital, asociat cu afectarea inimii, ochilor, auzului și sistemului nervos al copilului.

În Republica Moldova, imunizarea împotriva rubeolei a avut rezultate importante. Dacă în perioada 1995–2012 au fost înregistrate aproape 28.000 de cazuri, după introducerea vaccinării în 2002 numărul acestora a fost redus la zero. La nivel global, cazurile raportate de rubeolă au scăzut cu 97% între 2000 și 2022.

În cazul oreionului, imunizarea a fost introdusă în Republica Moldova în 1982, iar din 2002 este utilizată schema cu două doze de vaccin combinat ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Aceasta a contribuit la reducerea cu peste 97% a nivelului de îmbolnăviri până în 2006.

Datele din 2024 arată însă că acoperirea vaccinală rămâne sub nivelul recomandat în unele grupe de vârstă. Aceasta a fost de 83,9% la copiii de un an, 93,1% la cei de 6–7 ani și 93,5% la cei de 15 ani.

Specialiștii spun că este necesară o acoperire vaccinală de peste 95% pentru a limita răspândirea bolilor și pentru a proteja inclusiv copiii care nu pot fi imunizați din motive medicale.

Vaccinul ROR este oferit gratuit în Republica Moldova. Prima doză este administrată la vârsta de 12 luni, urmată de rapeluri la 6–7 ani și la 15–16 ani, conform schemei naționale de imunizare.

Documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion” este realizat de Ministerul Sănătății și UNICEF, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății, cu suportul Guvernului Marii Britanii.