Dacă alegerile prezidențiale din Ucraina ar avea loc în curând, cei mai mulți ucraineni ar vota pentru actualul președinte Volodimir Zelenski și pentru ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Valerii Zalujnîi, fost comandant suprem al armatei, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociologice SOCIS în perioada 6-11 iunie 2025, scrie Ukrainska Pravda.

Rezultatele primului tur:

Dacă în cursă ar intra doar cei doi, 21,8% dintre respondenți ar vota pentru Zelenski, iar 19,6% pentru Zalujnîi. Totodată, 24,7% dintre cei chestionați s-au declarat indeciși. Pe lista de potențiali candidați s-au mai regăsit fostul președinte Petro Poroșenko, șeful serviciilor de informații Kyrylo Budanov, primarul Kievului Vitali Kliciko și alții.

Dacă se exclud răspunsurile indecise, Zelenski ar obține 30,9% din voturi, iar Zalujnîi – 27,7%.

Rezultatele turului doi:

Într-un eventual tur doi între cei doi, Zalujnîi ar ieși învingător, cu 41,4% din voturi, în timp ce Zelenski ar obține 27%. Alți 15,7% dintre respondenți au declarat că ar vota împotriva ambilor candidați.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 2.000 de respondenți, prin interviuri față în față, folosind o selecție stratificată pe cote. Marja de eroare este de +/- 2,6%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Ukrainska Pravda, grupul SOCIS este asociat cu Ihor Hrîniv, fost ideolog-șef al lui Petro Poroșenko. Tot Ukrainska Pravda relata, în februarie 2025, că principalele institute sociologice din Ucraina ar fi convenit tacit să nu publice ratinguri electorale în timpul războiului, pentru a evita polarizarea societății.

Tot în februarie, SOCIS publica un alt sondaj care arăta că, în cazul unei competiții între Zalujnîi, Budanov și alți candidați din sfera militară, Zelenski s-ar clasa pe locul doi, cu un scor de aproximativ 16%, sau 22% în rândul celor deciși să meargă la vot.

#Ucraina #Zalujnîi #Zelenski

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.