Un tribunal militar rus a condamnat 184 de prizonieri de război ucraineni, capturați în regiunea Kursk, pentru comiterea unor acte de terorism.

Explozii în Moscova – Atac cu drone și restricții în aeroporturi

În noaptea de 26 iunie, autoritățile ruse au raportat mai multe explozii în Moscova, afirmând că două drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană. Primarul capitalei, Serghei Sobianin, a confirmat doborârea acestora și a precizat că serviciile de urgență intervin la locul incidentului. În urma atacului, au fost impuse temporar restricții în mai multe aeroporturi din Moscova.

Ziua 1218 a războiului din Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin nu va participa la summitul BRICS din Brazilia, din cauza mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI). În același timp, fostul președinte american Donald Trump a sugerat posibilitatea trimiterii unor sisteme suplimentare de rachete Patriot către Ucraina.

Atacuri aeriene și pierderi omenești

Pe 25 iunie (ziua 1217 a războiului), Rusia a lovit orașul Dnipro cu rachete balistice, atac în urma căruia au fost raportate victime civile, inclusiv morți și răniți. Un tren de pasageri a fost atins în atac. În același timp, forțele ucrainene continuă să vizeze obiective militare de pe teritoriul Rusiei, pentru a reduce capacitatea de luptă a Moscovei.

Controverse privind poziția lui Marco Rubio în privința Rusiei

Senatorul american Marco Rubio i-a surprins pe aliații NATO cu poziții contradictorii privind sancțiunile împotriva Rusiei. Potrivit Politico, deși în declarațiile publice a fost mai rezervat, în cadrul unei cine private cu miniștrii de externe ai NATO, Rubio a adoptat o poziție mai dură, recunoscând că Rusia reprezintă principalul obstacol în calea păcii. El a adăugat că Senatul SUA va analiza o nouă legislație privind sancțiunile după încheierea discuțiilor privind bugetul propus de Trump.

Zelenski semnează acordul pentru înființarea unui tribunal care să-l judece pe Putin

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un acord cu Consiliul Europei pentru crearea unui tribunal internațional special. Acesta va fi însărcinat cu judecarea „crimei de agresiune” comise în cadrul invaziei din februarie 2022. Tribunalul ar putea viza inclusiv înalți oficiali ruși, până la președintele Vladimir Putin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac #Putin #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.