În contextul amenințării făcute de Ilan Șor, Curtea de Apel (CA) Chișinău a emis vineri, 14 aprilie curent, un comunicat de presă prin care, în primul rând, a enumerat mai multe articole din lege națională și internațională care spun că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, ei judecă cauzele penale în condiţii care exclud orice presiune asupra lor. Și în al doilea rând, deși este un lucru firesc ca un inculpat să nu fie de acord cu decizia, el are dreptul de a o contesta. De aceea, în contextul „conținutul grav al amenințării”, Curtea va solicita intervenția autorităților de resort ale statului.

„Curtea constată modalitatea nepotrivită, aleasă de dl Ilan ȘOR și avocații acestuia de a supune opiniei publice așa-zisele influențe admise din partea politicului în activitatea judecătorilor instanței de apel, invocatele probleme de funcționare a sistemului judiciar. Instanța de apel regretă modalitatea în care dl Ilan ȘOR a reacționat la decizia Curții, fără a aștepta motivarea deciziei și cunoașterea considerentelor pe care aceasta s-a întemeiat, lansând acuzații nefondate și inacceptabile împotriva judecătorilor, care au făcut parte din completul investit cu soluționarea cauzei penale intentate în privința sa”.

Curtea apreciază că „modalitatea în care a fost calificată decizia unei instanțe judecătorești și amenințările lansate de inculpat în adresa magistraților, acreditându-se în mod expres ideea existenței unei activități infracționale în legătură cu pronunțarea unei hotărâri cu ocazia realizării actului de justiție, depășește limitele de exprimare admise într-o societate democratică, doar aceste acuzații și amenințări în sine fiind de natură a afecta credibilitatea Curții de Apel Chișinău, și implicit, a sistemului judiciar, cu consecințe grave asupra independenței autorității judecătorești în ansamblul său”.

„Duritatea și gravitatea expresiilor folosite cu ocazia calificării unei hotărâri a Curții de Apel Chișinău, aceasta fiind catalogată o veritabilă faptă de natură penală – făcându-se practic implicit trimitere la infracțiunea prevăzută de art. 303 Codul Penal „amestecul în înfăptuirea justiției”, fără a aștepta motivarea deciziei, depășesc limitele de exprimare admise”.

Curtea reiterează că toate soluțiile adoptate în cauzele examinate sunt bazate exclusiv pe lege și probe, magistrații instanței neadmițând influență din partea reprezentanților guvernării sau din partea altor terți, iar dezacordul inculpatului cu soluția adoptată de magistrați este un lucru firesc.

Cu toate acestea, Curtea enunță că principiile constituţionale care guvernează înfăptuirea justiţiei impun ca discursul public referitor la soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti şi considerentele pe care aceste soluţii se bazează să se caracterizeze, dincolo de contextul emoțional, prin rigoare, echilibru și o minimă echidistanță din partea tuturor persoanelor implicate, indiferent de statutul persoanelor implicate în procesele de judecată.

„Dezacordul oricărui justițiabil față de actul de justiție, urmează a fi expus în cadrul procedurilor de contestare a actelor judecătorești și, poate fi supus dezbaterilor, doar în cadrul unor proceduri judiciare contradictorii, prin audierea (publică sau scrisă) participanților la proces asupra chestiunilor de fapt și de drept ridicate într-o cauză concretă”.

Având în vedere conținutul grav al amenințărilor lansate de inculpat, Curtea va solicita și intervenția autorităților de resort ale statului în vederea asigurării garantării independenței judecătorilor și a dreptului acestora la siguranță.

„Or, declarațiile formulate de dl Ilan ȘOR reprezintă un atac exercitat împotriva judecătorilor și un atentat la independența justiției, având în vedere că scopul acestor declarații îl constituie încercarea de intimidare a magistraților. Cu această ocazie, Curtea solicită dlui Ilan ȘOR și avocaților acestuia să-și expună dezacordul cu decizia din 13 aprilie 2023, în actul procedural de exercitare a căilor ordinare de atac și să se abțină de la formularea acuzațiilor la adresa judecătorilor, cu atât mai mult, să se abțină de la lansarea unor amenințări, ce poartă tenta unor fapte ilicite de ordin penal”.

Amintim că Ilan Șor a fost condamnat joi, 13 aprilie curent, la 15 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”, în cea de-a doua instanță. A fost privat de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar pe termen de 5 ani și s-a dispus încasarea de la politicianul fugar a sumei de 5,2 miliarde de lei.

După pronunțarea deciziei definitive și executorie, Ilan Șor a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj video, prin care și-a manifestat dezacordul cu actul judecătoresc emis de Curte, în special, menționând că „Magistrații care au luat această decizie vor ajunge, foarte curând, după gratii. Hotărârea de astăzi mă lasă rece, nu am de gând să mă conformez acesteia și vă asigur că va fi anulată a doua zi după schimbarea actualului regim”. Totodată, avocații lui Ilan ȘOR, au declarat că „decizia Curții de Apel Chișinău nu corespunde faptelor dosarului penal, legilor Republicii Moldova și Codului Penal. Judecătorii au luat această decizie sub o presiune extrem de mare din partea guvernării. Avocații au prezentat toate probele disponibile care, din păcate, nu au fost luate în considerare”.

#Curtea de Apel Chișinău #Ilan Șor

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.