Viața politică din Franța este confruntată cu unul dintre cele mai bizare scandaluri din ultimii ani. Brigitte Macron, soția președintelui acestei țări, Emmanuel Macron, va da în judecată conspiraționiștii care au scris că ea ar fi, de fapt, bărbat.

Informația vădit absurdă a apărut prima oară în toamnă, dar a început să se răspândească pe Twitter în Franța în ultimele săptămâni. Chiar a ajuns pe primul loc în Trending.

Brigitte Macron este acuzată că s-a născut bărbat, că avea numele Jean-Michel și că, la un moment dat, și-ar fi făcut operație de schimbare de sex.

Conspiraționiștii au mers și mai departe și au susținut chiar că cei trei copii pe care prima doamnă a Franței îi are din primul mariaj nu sunt ai ei.

Brigitte Macron nu este singura soție de președinte despre care s-a zvonit că nu e femeie. Și Michelle Obama, soția fostului președinte al SUA, Barack Obama, a fost ținta unor atacuri similare. Zvonuri similare au vizat-o și pe Jacinda Ardern, actuala prim-ministră a Noii Zeelande.

#Brigitte Macron #Emmanuel Macron #Franta

Funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ar putea avea dreptul să desfășoare activități remunerate în sectorul privat, în afara orelor de program. Propunerea se regăsește într-un proiect de lege elaborat de MAI, care prevede modificarea Legii privind funcționarul public cu statut special, notează BANI.MD.

Potrivit proiectului, activitatea suplimentară ar putea fi desfășurată cu acordul angajatorului, dacă aceasta nu are legătură directă cu atribuțiile de serviciu, iar compania privată nu este controlată, subordonată sau de competența autorității în care este angajat funcționarul.

Funcționarul care intenționează să desfășoare o activitate externă va trebui să-și informeze în scris conducătorul instituției înainte de începerea acesteia. Proiectul include printre activitățile permise și cele științifice, didactice, de instruire, creație sau practică medicală, precum și participarea la anumite proiecte finanțate din surse externe nerambursabile.

În același timp, angajații cu statut special nu vor putea administra o persoană juridică de drept privat cu scop lucrativ și nu vor putea desfășura activitate de întreprinzător. Ei vor putea însă deține calitatea de fondator sau asociat al unei societăți comerciale, dacă activitatea acesteia nu are legătură directă sau indirectă cu atribuțiile de serviciu și nu generează conflicte de interese.

MAI argumentează necesitatea modificărilor prin faptul că activitățile externe declarate de angajații ministerului sunt, în mare parte, remunerate, principala motivație fiind obținerea unor venituri suplimentare. Studiul realizat de minister a identificat inclusiv activități agricole și gospodărești generatoare de venit, activități comerciale, activități online și administrarea unor întreprinderi.

Autorii proiectului susțin că actualul cadru legislativ nu oferă un mecanism suficient de clar pentru stabilirea compatibilității unei activități externe înainte ca aceasta să fie începută. Prin noile prevederi se propune un mecanism de notificare, evaluare, autorizare, evidență și monitorizare a activităților externe.