Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi-a exprimat luni seara, 15 noiembrie curent, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său rus Vladimir Putin, preocuparea puternică şi dorinţa de a apăra integritatea teritorială a Ucrainei. Despre asta a anunțat Preşedinţia franceză, în reacţie la desfăşurarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina.

În cadrul acestei convorbiri, preşedintele rus s-a limitat să reitereze, „analiza pe care o face adesea asupra faptului că negocierile ar fi puse în dificultate din cauza autorităţilor ucrainene”.

După convorbire, Kremlinul a transmis un comunicat în care a evocat că „nemulțumirea față de lipsa de progrese în soluționarea conflictului intern din Ucraina a fost exprimată de ambele părți”, în timp ce Putin a anunțat „politica distructivă de sabotare a acordurilor de la Minsk” practicată de autoritățile de la Kiev.

În acest context, Vladimir Putin „a atras atenția președintelui Macron asupra caracterului provocator al exercițiilor de amploare desfășurate de SUA și aliații săi în Marea Neagră, agravând tensiunile dintre Rusia și NATO”. Șapte nave militare ale forțelor navale din România, SUA, Turcia şi Ucraina au participat săptămâna trecută la un exercițiu în Marea Neagră.

Relațiile dintre Moscova și Alianța Nord-Atlantică s-au depreciat și mai mult în ultima vreme după ce NATO a retras acreditările pentru opt membri ai misiunii diplomatice a Rusiei, care erau ofițeri de informații nedeclarați. Drept răspuns, Rusia și-a închis misiunea de reprezentare pe lângă NATO și a dispus închiderea oficiului Alianței la Moscova.

Statele Unite, Uniunea Europeană, Franţa și Germania şi-au exprimat deja îngrijorarea în ultimele zile cu privire la această desfăşurare de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina. Aflat luni la Bruxelles, ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, s-a întâlnit cu omologii săi din Uniunea Europeană și cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

În acest context, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat luni Rusia împotriva oricărei noi ”acţiuni agresive” la graniţa cu Ucraina. „Trebuie să prevenim o escaladare militară”, a indicat la Berlin un purtător de cuvânt al Ministerului german al Afacerilor Externe, cerând Rusiei ”să dea dovadă de reţinere” şi ”să revină la masa negocierilor”.

De asemenea, secretarul de stat american, Antony Blinken, și omologul francez, Jean-Yves Le Drian au discutat la telefon despre „îngrijorătoarea activitate militară rusă în Ucraina și în apropierea acesteia” și despre „angajamentul continuu și ferm față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. Într-o convorbire separată cu omologul său polonez, Zbigniew Rau, șeful diplomației SUA a acuzat regimul Lukașenko că urmărește „distragerea atenției de la activitățile Rusiei la granița cu Ucraina” prin „exploatarea cinică a migranților”.

Situaţia din această regiune a fost foarte tensionată de la anexarea în 2014 de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea. De peste şapte ani, Ucraina se află în conflict cu separatiştii pro-ruşi în partea de est a teritoriului său.

#Emmanuel Macron #Rusia #Ucraina

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.