Strategia împotriva virușilor de iarnă este încă în aer în Spania, din cauza lipsei de acord între autorități. În timp ce ministerul Sănătății vrea o strategie de abordare similară cu cea folosită pentru COVID, Comisia de Sănătate Publică întrunită joi, 17 octombrie, nu a fost de acord.

Ministerul Sănătății a decis începând de miercuri utilizarea obligatorie a măștilor faciale în spitale și centre de sănătate din cauza escaladării infecțiilor cu gripă. După câteva ore, comunitățile s-au opus măsurii în cadrul unui Consiliu Interteritorial extraordinar al Sistemului Național de Sănătate și au optat pentru recomandare.

O nouă ședință a Comisiei de Sănătate Publică ar trebui să aibă loc înainte de sfârșitul lunii.

Cu toate acestea, directorul de sănătate publică din Madrid, Elena Andradas, susține că este un proiect care trebuie să includă „mai multe criterii tehnice”.

„În plus, el emană o anumită nostalgie față de măsurile impuse în timpul pandemiei, măștile obligatorii, concediile medicale, restricționarea vizitelor la centrele sociale și de sănătate. Și directorii, indiferent de culoarea politică, au fost de acord că este o propunere care poate fi îmbunătățită din punct de vedere tehnic. În momentul de față nu ne aflăm într-o situație atât de urgentă încât să trebuiască să aprobăm un document care poate fi în mod clar îmbunătățit din punct de vedere tehnic”, susține Elena Andradas, pentru el pais.

Documentul supus dezbaterii propune stabilirea unor praguri bazate pe rata de incidență, spitalizare, ocuparea paturilor sau admiterea în terapie intensivă, ceea ce este stabilit de sistemul de supraveghere a infecțiilor respiratorii acute din Spania (SiVIRA), registrul proceselor de incapacitate temporară (TI), instrumentele de control al apelor reziduale, sistemul de monitorizare zilnică a mortalității (MoMo), sistemul de informare privind vaccinarea (SIVAMIN) și informațiile privind capacitatea de îngrijire și ocuparea spitalelor în comunități.

Pe măsură ce indicatorii cresc, recomandările vor fi extinse. Practic, toate recomandările strategiei sunt doar atât, recomandări. Aceasta propune doar „evaluarea utilizării obligatorii” a măștilor în centrele de sănătate în „situații specifice”, atunci când „vulnerabilitatea o determină”.

Planul se dorește a fi un răspuns la saturarea centrelor de sănătate care are loc în fiecare an din cauza virusurilor respiratorii de iarnă.

În campania de anul trecut, ministerele sănătății din comunitățile guvernate de Partidul Popular au cerut mai multă planificare din partea ministerului.

În ianuarie anul trecut, la apogeul vârfului de infecții, ministerul condus de Mónica García a impus utilizarea obligatorie a măștilor în centrele de sănătate, o măsură care a fost foarte contestată de majoritatea autorităților regionale.

Ideea din spatele acestui document a fost tocmai de a stabili praguri clare care să stabilească momentul în care trebuie luate măsuri specifice pentru a preveni răspândirea bolii, susține publicația citată.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.