Urmare a trendului descrescător a prețului la gaz există premise pentru reducerea tarifului la gaz și în Republica Moldova. Acest ar putea avea loc iarna aceasta a declarat Vadim Ceban, președintele Moldovagaz, Vadim Ceban la emisiune „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

Potrivit lui Ceban, deși prețul de achiziție a gazului este unul în scădere, tarifele pentru consumatori vor rămâne ridicate întrucât compania a acumulat datorii pe care trebuie să le acopere. Vadim Ceban spune că dacă tariful se va menține ridicat, iar prețul de achiziție va fi în scădere, există premise ca datoriile anului 2022 să fie acoperite în câteva luni, iar ulterior ANRE ar putea decide o ajustare în scădere a tarifelor.

„Noi ne dorim să avem tarife adecvate. Nu ne ținem de tariful actual, dacă vor fi motive să existe ajustări la tarif, este regulatorul care decide – ANRE. Noi vom prezenta toate calculele, cu luarea în considerare a intereselor companiei și intereselor populației. Noi înțelegem foarte bine ce înseamnă un tarif de 29 de lei. Acolo este o componentă importantă care include devierile tarifare acumulate pe parcursul acestui an. Noi trebuie să le recuperăm, din acest motiv tarifele sunt mari”, a punctat Ceban.

Referindu-se la volumul de gaz livrat în luna decembrie, președintele Moldovagaz spune că „cel mai probabil volumul va rămâne neschimbat – 5,7 mil. metri cubi/zi”.

În prezent, tariful la gaz pentru consumatorii casnici este de 29,27 lei metrul cub.

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, cu 30%, volum pe care l-a menținut și în luna noiembrie. Concernul rus spunea ca nu a putut rezerva volumul necesar țării noastre, pentru că Ucraina ar refuza să transporte mai mult gaz prin conductă, informație negată de autoritățile de la Kiev care au anunțat că nu există nicio problemă tehnică în acest sens.

Autoritățile de la Chișinău susțin că există pericolul sistării definitive a livrărilor de către Gazprom, de aceea compania de stat Energocom a depozitat în Ucraina și România puțin peste 200 mil. metri cubi de gaz, care ar ajunge pentru aproape 2 luni de iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldovagaz #tarif gaz #Vadim Ceban

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.