Statele Unite şi Canada s-au declarat „favorabile” unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO, fără însă a sprijini o procedură accelerată, notează AFP.

„Susţinem ferm intrarea în NATO a ţărilor care doresc să adere şi care pot contribui la aceasta cu capacităţile lor”, a declarat secretarul de stat american, Antony Blinken, adăugând că Statele Unite rămâne fidele politicii „uşii deschise” a Alianţei.

Oficialul american a mai adăugat că, „există un proces pentru asta şi ţările vor continua să urmeze acest proces”.

Şeful diplomaţiei americane a fost întrebat într-o conferinţă de presă despre declaraţiile preşedintelui ucrainean, Vladimir Zelenski, lansând un apel la o aderare accelerată a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică după declararea anexării de către Rusia a unor teritorii ucrainene.

Alături de el, şefa diplomaţiei de la Ottawa, Mélanie Joly, a fost mai explicită, amintind că ţara sa „a susţinut întotdeauna aderarea Ucrainei la NATO”.

La Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost evaziv când a fost întrebat despre cererea Ucrainei de „aderare accelerată” la NATO.

„Fiecare democraţie din Europa are dreptul de a solicita aderarea la NATO şi am spus din nou şi din nou că uşa rămâne deschisă”, a declarat el. Dar o decizie privind adeziunea trebuie aprobată „în unanimitate” de către toate cele 30 de ţări membre, a reamintit Jens Stoltenberg.

Amintim că, vineri, 30 septembrie, Ucraina a anunțat că a depus cererea de aderare la NATO, imediat după ce președintele rus, Vladimir Putin, a semnat actele de anexare a patru teritorii ucrainene la Federația Rusă, după ce le-a ocupat de-a lungul celor 7 luni de război. Este vorba de Zaporojie, Herson, Doneț și Lugansk.

#Canada #NATO #SUA #Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.