Alexandr Vakre, șeful postului Vamal din cadrul Aeroportului Internațional Chișinău (AIC), unde au avut loc percheziții ale ofițerilor Centrului Național Anticorupție (CNA) la 1 aprilie, indică venituri de milioane de lei în declarația de avere și interese personale pentru anul 2023. Majoritatea surselor financiare au fost obținute de soția funcționarului. Inspectoarea vamală Diana Cazacu, vizată într-un dosar de corupție, acuză că a fost „atrasă în acest scandal cu dosarul penal”, după ce ar fi început discuțiile privind numirea sa la funcția deținută de Alexandr Vakre. ZdG.md a constatat că Vakre, conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2023, are venituri de milioane, dar și o datorie de 450 de mii de euro. Banii au fost împrumutați de la o companie off-shore.

Fiica Victoriei Cazacu, prima reacție după scandalul perchezițiilor de la Aeroport: Intuiam surprize neplăcute

În declarația de avere pentru anul 2023, șeful postului Serviciului Vamal de la AIC indică un salariu anual de 293 mii de lei, aproximativ 24 de mii de lei pe lună. În același timp, soția sa, Cristina Vakre, angajată în compania privată „Telecomservice” de mai mulți ani, declară un salariu anual de peste 8,4 milioane de lei. Totodată, Cristina Vakre deține cote în două companii germane, ceea ce generează un venit suplimentar de 20,5 mii de euro.

Funcționarul a indicat că în 2016, Cristina Vakre a împrumutat 450 de mii de euro, fără dobândă, de la „Avela Management” LTD, bani pe care trebuie să-i restituie până în 2030.

În 2023, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a virat în contul familiei Vakre circa 89 de mii de lei – indemnizație pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de trei ani.

În anul 2022, familia Vakre a procurat două terenuri. Primul, cu o suprafață de 0,048 ha, pe care este și o casă de 139 de metri pătrați, a fost cumpărat cu 200 de mii de euro. Al doilea teren (0,1138 ha) pe care sunt amplasate două construcții, este estimat de proprietari la 165 de mii de euro. De asemenea, din 2011, Alexandr Vakre deține un teren de 6 ha estimat la 70 de mii de lei. Familia a procurat și în 2015 un teren (0,0678 ha) pentru care a achitat 473 de mii de lei.

Potrivit declarației de avere, semnată de Alexandr Vakre, familia sa deține două case de locuit, 3 apartamente și un garaj:

2012: Prin donație, familia obține 1/5 dintr-un apartament de 96,3 metri pătrați (115 mii de lei);
2016: Familia Vakre cumpără un apartament de 80 de metri pătrați și un garaj de 17 metri pătrați (ambele proprietăți au costat în circa 590 de mii de lei);
2017: Vakre deține 2/5 într-un apartament de 96,3 metri pătrați (231 de mii de lei);
2021: Familia începe construcția unei case a cărei suprafață nu este indicată în actul de avere, dar pe care o estimează la 987 de mii de lei.

În actul de avere, Alexandr Vakre indică două automobile. Totuși, șeful postului Serviciului Vamal de la AIC punctează că titularii bunurilor sunt rude, iar valoarea mașinilor (Lexus RX 200 T și Nissan Maxima) nu este raportată.

Diana Cazacu, fiica deputatei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Victoria Cazacu, exclusă din formațiunea politică după ce fiica sa a ajuns vizată într-un dosar de corupție, a susținut un briefing de presă marți, 9 aprilie, cu tema „Atac la adresa familiei, interese ascunse, jocuri politice și adevărul despre dosarul fabricat”.

„După perchezițiile de acum o săptămână, eu am statut de bănuit, pentru că nu există suficiente probe pentru a-mi înainta calitatea de învinuit. (…) Acum explic de ce, în opinia mea, am fost atrasă în acest scandal cu dosarul penal. La începutul toamnei anului trecut, directorul Serviciului Vamal, Igor Talmazan, a discutat ca potențiala candidatură a mea în calitate de șef al postului vamal de la Aeroport. În scurt timp, actualul șef de post a început să le spună colegilor că eu aș pretinde la funcția lui. Atunci am simțit o schimbare de atitudine față de mine din partea șefului de post și deja intuiam că mi se pot organiza diferite surprize neplăcute”, a acuzat Diana Cazacu în timpul discursului pe care l-a citit de pe o foaie.

Sursa citată a încercat să-l contacteze pe șeful postului vamal de la Aeroport, vizat în declarațiile Dianei Cazacu, însă reprezentanții SV nu ne-au făcut legătura cu acesta. Ne-au oferit însă o reacție în scris, care, potrivit lor, ar fi fost coordonată cu Alexandr Vakre, șeful postului vamal de la Aeroport.

„Serviciul Vamal nu comentează declarațiile făcute în spațiul public pe cazul dat, în contextul în care, la această etapă, se desfășoară acțiuni de urmărire penală, urmând ca organele de resort să se expună după finalizarea urmăririi penale”, se arată în mesajul SV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aeroport #Alexandr Vakre #Diana Cazacu #Percheziții #serviciul vamal

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.