„Este regretabil modul în care Gazprom s-a comportat cu consumatorii de gaze din Republica Moldova. Asta am spus-o și în septembrie, și în octombrie”. Declarația aparține lui Andrei Spînu, vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Mai multe a vorbit la emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, ediția din seara de miercuri, 15 decembrie curent, inclusiv despre un audit public extern în domeniul gazelor naturale care ar putea rezolva neclaritățile adunate între timp cu referire la penalități.

„Moldovagaz a semnat cu Gazprom în ultima zi a lunii septembrie, la acel moment s-a semnat pentru cantitatea de bază cea medie pe zile de 5,4 mln pe zi. (…) Eu când am fost cu domnul Kulminski (n.r. Vladislav Kulminski, fostul vicepremier pentru Reintegrare) la Moscova, am primit confirmare suplimentară că aceste livrări cu 35% vor crește și n-au mai crescut. Pentru că chiar și la preț de piață Republica Moldova nu a primit cantitatea suficientă de gaze”.

Întrebat dacă în noul contract există vreo prevedere care să specifice că, în cazul în care Gazprom nu livrează necesarul de gaze să ne plătească penalități, Andrei Spînu a declarat că tocmai de asta reprezentanții guvernării au insistat pe audit „care să verifice sursa datoriilor și să verifice dacă drepturile Republicii Moldova în calitate de acționar la Moldovagaz au fost respectate pe tot parcursul istoriei de când vorbim de aceste penalități”.

„Voi continua să păstrez această neutralitate până când vom avea un audit profesionist care se va uita atât la componenta juridică a contractului, cât și la componenta financiară dintre Moldovagaz și furnizorul de gaze Gazprom”.

Totodată, oficialul a explicat că sensul acestui audit este „să se vadă dacă avem 100 de milioane, să intre în detalii, să vadă cum au fost acumulate acele 100 de milioane de datorii sau dacă vorbim de o penalitate de X milioane, să înțeleagă dacă a fost justificată acea penalitate, poate nu e din cauza plătitorilor”. „Poate nu e din cauza MoldoveiGaz, poate e din cauza furnizorului de gaze. Este nevoie să fim extrem de atenți când facem acest caiet de sarcini, să nu ne trezim că facem un audit care nu ajută cu nimic situația în care suntem. Până în luna mai a acestui an, auditul trebuie să fie finalizat, în caz că nu vom avea anumite bariere, în caz că vor fi probabil o să discutăm despre prelungirea acestui termen”.

#Andrei Spinu #gaz #Gazprom #penalități

Cel puțin 111 de persoane au murit în Columbia, după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a lovit luni partea de vest a țării, potrivit autorităților, scrie Reuters.

Epicentrul seismului a fost localizat în apropierea localității San José del Palmar, în provincia Chocó, o regiune slab populată de pe coasta Pacificului. Cele mai multe victime au fost raportate în provincia Risaralda, situată în regiunea producătoare de cafea.

În orașul Cali, unul dintre cele mai mari din Columbia, autoritățile au anunțat că mai multe persoane au rămas blocate sub dărâmături, după ce peste douăzeci de clădiri s-au prăbușit.

Serviciul Geologic al Columbiei a anunțat că seismul a fost cel mai puternic înregistrat în țară în ultimii zece ani. Până la ora 10:00, ora locală, au fost înregistrate două replici, cu magnitudini de 2,8 și 4,8, cea din urmă fiind resimțită puternic.

Columbia este o țară cu activitate seismică frecventă, fiind traversată de trei lanțuri muntoase ale Anzilor. De-a lungul timpului, cutremurele și alunecările de teren au provocat numeroase victime.

Unul dintre cele mai grave dezastre a avut loc în 1985, la Armero, când aproximativ 25.000 de oameni au murit în urma unei alunecări de teren provocate de erupția vulcanului Nevado del Ruiz. În 1999, un cutremur cu magnitudinea de 6,2 a lovit regiunea cafelei, inclusiv orașele Armenia și Pereira, provocând moartea a peste 1.000 de persoane.