Spitalele din raioanele țării, ale căror fondator în prezent sunt consiliile raionale, ar putea trece în subordinea Ministerului Sănătății. Propunerea dată se regăsește într-un proiect de lege propus de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de ministra Sănătății, Ala Nemerenco și președintele Comisiei Protecție Socială, Sănătate și Familie, Dan Perciun.

Ministra sănătății, ministra Ala Nemerenco, a declarat că în prezent se atestă o lipsă de echipamente esențiale, nemaivorbind de cele performate. Ca rezultat, calitatea serviciilor prestate este una joasă, cadrele medicale pleacă. De asemenea, se atestă și o insuficiență a resurselor financiare. Potrivit ei, având calitatea de fondator, consiliile raionale au obligația să investească în infrastructura spitalului, însă, cu regret, investițiile sunt derizorii.

„De exemplu, în 2020, Consiliul raional Basarabească a alocat 0,8% resurse în raport cu bugetul total al spitalului, în Briceni – 0,9%, Cahul, care are un spital destul de mare, doar 1,5%, Cantemir – 0,9%, Căușeni – 0,9%, Drochia – 0,8%. Și pot continua cu această listă exact pentru anul 2021. Doar câteva spitale au raportat investiții în limita a 2-3% care sunt puțin mai mari, dar absolut insuficiente”, a menționat Ala Nemerenco.

Ministra a mai spus că spitalele se confruntă nu doar cu o lipsă acută de echipamente, ci și cu utilizarea ineficientă a acestora, lipsă de săli moderne de operații și proceduri. În schimb, în cadrul și pe teritoriul lor își desfășoară activitatea agenți economici privați, care contrar cadrului legal, sub diferite forme de parteneriat, și-au instalat echipamentele chiar în centrul spitalelor raionale

„Veniturile ratate ale spitalelor raionale sunt enorme. Subdiviziunile medicale spitalicești sunt puse în concurență neloială cu cele private, astfel degradând cu încetul și cedând locul privaților. Până la urmă Ministerul Sănătății este autoritatea care investește pe parcursul ultimilor ani în dezvoltarea spitalelor raionale, și nu autoritățile publice locale”, susține Ala Nemerenco.

Unul dintre autorii proiectului, deputatul Dan Perciun a declarat că, actualmente, Ministerul Sănătății de facto nu are pârghii de control asupra acestor spitale, deși cetățenii cer de la Minister să asigure calitatea serviciilor.

„Cetățenii se plâng la Ministerul Sănătății, dar acesta nu poate decât să creeze o comisie pentru verificări, dar nu are putere de decizie. De exemplu, demiterea unui director poate fi făcută doar de către consiliului raional, la nivel local. Cunoaștem realitățile noastre politice din consiliile raionale, când partajarea funcțiilor are loc strict pe criterii politice, iar directorul are acoperire politică locală și face parte din partidul care guvernează raionul. În această situație, probabilitatea ca el să fie demis este minimă, indiferent de problemele de integritate sau de administrare care există în acel spital raional”, explică Dan Perciun.

Proiectul urmează să fie avizat de Guvern și examinat în Parlament, iar ulterior – adoptat în două lecturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Nemerenco #proiect de lege #spitale

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.