Cuantumul sporului lunar pentru deținerea titlului de doctor habilitat, profesor universitar, profesor cercetător va crește de la 1100 la 4500 de lei. Majorarea se conține într-un proiect elaborat de Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit proiectului, cuantumul sporului pentru deținerea titlului de doctor în științe, conferențiar universitar și conferențiar cercetător se va majora de la 600 la 4000 de lei.

Ministerul Educației și Cercetării precizează că proiectul este inițiat pentru eliminarea discrepanței majore între cuantumul sporurilor acordate cadrelor didactice, care activează în învățământul general și cel profesional tehnic, pentru deținerea de grade didactice și cuantumul sporurilor acordate pentru deținerea de titluri științifice sau științifico-didactice personalului științific și științifico-didactic, care activează în instituțiile de învățământ superior, care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică.

„În prezent, pentru deținerea gradului didactic II sporul constituie 1500 de lei, pentru gradul I – 2800, iar pentru gradul superior – 4000 de lei. Între timp, cuantumul sporurilor acordate pentru titlul de doctor habilitat, profesor universitar, profesor cercetător, este de 1100 de lei, iar pentru doctor în științe, conferențiar universitar și conferențiar cercetător – de 600 de lei”, se menționează într-un comunicat de presă.

Potrivit MEC, această situație este cauzată de faptul că peste 10 ani sporul pentru deținerea de titluri științifice sau științifico-didactice nu a fost modificat, în comparație cu sporul pentru deținerea de grade didactice.

Proiectul de hotărâre urmează să fie examinat și aprobat de Guvern. Ministerul Educației propune ca majorările să intre în vigoare pe 1 septembrie 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ministerul educatiei #profesori #sporuri #titluri științifice

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.