Ministerul de Externe al Rusiei a afirmat că Ucraina a încălcat deja propunerea de încetare a focului asupra siturilor din energie, atacând un depozit rusesc de combustibil, potrivit Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Maria Zaharova a declarat că este treaba Statelor Unite, care a propus încetarea focului, să confrunte Ucraina privind acţiunile sale.

Kremlinul a afirmat, săptămâna aceasta, că preşedintele rus a fost de acord, în cadrul unei discuţii telefonice cu omologul american Donald Trump să respecte o încetare a focului asupra ţintelor din energie, de 30 de zile. Acordul este mai puţin decât o înţelegere amplă pe care a urmărit-o SUA, şi care a fost acceptată de Ucraina, de un armistiţiu general de 30 de zile.

Pompierii din sudul Rusiei se luptau încă pentru a stinge un incendiu la un depozit de combustibil provocat de un atac ucrainean cu drone, au afirmat autorităţile regionale, pe aplicaţia Telegram.

”Considerăm că regimul de la Kiev a încălcat deja încetarea focului propusă de preşedintele SUA”, a declarat, la televiziune, Zaharova, potrivit TASS.

Oficialii ucraineni au acuzat, la rândul lor, Rusia că nu îşi aliniază acţiunile cu promisiunile, lansând atacuri asupra unor ţinte civile.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, miercuri, că atacurile ruseşti asupra infrastructurii, inclusiv spitale şi echipamente feroviare, arată cum ”cuvintele lui Putin sunt foarte diferite de realitate”.

”Acum întrebarea este iertaţi-mă ce va face Washingtonul cu această scursură teroristă care a luat-o razna? Cum îi vor pune la locul lor şi cum îi vor pune pe drumul cel bun?”, a adăugat ea.

Anterior, Zaharova a descris atacul asupra depozitului de combustibil ca o ”provocare” şi o încercare a Ucrainei de a perturba iniţiativele pentru pace.

Autorităţile din regiunea Kransodar din sudul Rusiei au afirmat că un atac ucrainean cu drone a provocat un incendiu la un depozit de combustibil din apropierea satului Kavkazskaya. Depozitul este un terminal feroviar pentru livrările de combustibil rusesc pentru o conductă care leagă Kazahstanul de Marea Neagră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un comunicat emis de autorităţile din regiunea Krasnodar joi seară arată că se continuau eforturile pentru a aduce sub control incendiul. Sursa citată a afirmat că 429 de pompieri şi 174 de echipamente erau mobilizaţi pentru a lupta cu incendiul care a afectat 3.750 de metri pătraţi.

#incendiu #razboi #Rusia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.