Anual, la 31 mai, marcăm Ziua mondială fără tutun. La nivel global, în anul 2022, circa 37 de milioane de copii cu vârste între 13-15 ani consumau o anumită formă de tutun, iar în Regiunea Europeană a OMS, această cifră a ajuns la 4 milioane de consumatori, potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP).
În anul 2019, 16,3% din adolescenți de vârste 13-15 ani erau consumatori activi ai produselor de tutun și celor care conțin nicotină: 20,4% băieți și 11,8% fete (Studiului GYTS, 2019). Iar, potrivit celor mai recente date din 2022, în Republica Moldova, 25% de adolescenți cu vârsta de 13-17 ani au folosit țigări electronice.
De asemenea, o situație alarmantă la consumul de tutun se atestă și în rândul adulților.
În 2021, 3 din 10 adulți (18 – 69 ani), sau 29,9% din populația adultă, sunt consumatori curenți ai diverselor produse de tutun, cu o prevalență a fumatului de șapte ori mai mare în rândul bărbaților (52%), comparativ cu femeile (7,7%). Rezultatele studiului atestă o creștere a prevalenței fumătorilor cu peste două puncte procentuale, constituind 27,6 % (48,9 % bărbați și 6,3 % femei) față de datele aceluiași studiu efectuat în 2013 (25,3%).
Pentru a avea în continuare venituri de miliarde de dolari, industria tutunului lucrează pentru a crea un mediu care să promoveze adoptarea produselor sale de către generația următoare, inclusiv reglementări vagi pentru a se asigura că produsele sale sunt disponibile și accesibile. Industria dezvoltă, produse și strategii de publicitate care atrag copiii și adolescenții, ajungând la aceștia prin intermediul rețelelor de socializare și platformelor online. Produsele noi de nicotină și tutun, precum țigările electronice și produsele din tutun încălzit câștigă teren în rândul tinerilor. Se estimează că 12,5% dintre adolescenții din Regiunea Europeană a OMS au folosit țigări electronice în 2022, comparativ cu 2% dintre adulți. În unele țări din regiune, ratele de utilizare a țigărilor electronice în rândul elevilor sunt de 2-3 ori mai mari decât ratele de consum de țigări convenționale.
Potrivit ultimelor cercetări, țigările electronice intensifică dependența de nicotină. Dovezile alarmante cu privire la efectele țigărilor electronice asupra sănătății și vieții consumatorilor și a celor din jur demonstrează că nicotina din e-țigarete este un aditiv extrem de dependent, care afectează creierul în dezvoltare al adolescenților și triplează șansele de a deveni fumător în viața de adult.
La nivel global, 111 țări, inclusiv Republica Moldova, au adoptat măsuri de reglementare a produselor ce conțin tutun și a produselor conexe. Acestea includ interdicții privind utilizarea țigărilor electronice în zone publice închise; interzicerea publicității, promovării și sponsorizării, aplicarea avertismentelor de sănătate pe ambalaje, precum și a restricțiilor de vârstă privind vânzarea țigărilor electronice și a interdicțiilor sau restricțiilor privind aromele. Apariția continuă a produselor noi din tutun și a produselor conexe, în special a țigărilor electronice pe piața globală și cea a Republicii Moldova, care prezintă un grup eterogen de produse și evoluția continuă a acestora ca design și structură, face dificilă reglementarea lor, inclusiv și a dispozitivelor de încălzire.
„Republica Moldova, ca țară-parte a Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutunului (CCCT), continuă să consolideze cadrul legislativ privind controlul tutunului. Actualmente este în proces de promovare un nou proiect de lege pentru modificarea unor normative în domeniul controlul tutunului, care vine să transpună actele Uniunii Europene și să sporească apropierea legislativă de elementele-cheie ale acquis-ului comunitar precum și noile evoluții în ceea ce privește produsele din tutun”, transmite ANSP.
