„Procedura Pre-vetting este riguroasă, dură, dar foarte importantă, iar noi am zis foarte clar că în sistem trebuie să rămână doar oameni care nu au probleme de integritate”. Așa a reacționat șeful Comisiei Juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, la picarea testului de integritate a șefului adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, scrie Ziua.md.

„Aș vrea să examinez decizia așa cum am făcut-o în majoritatea deciziilor emise de Comisa Pre-vetting, pur profesional vorbind, să văd constatările comisiei. Dar, evident, ca și constatare generală este că avem o situație proastă în sectorul justiției la capitolul integritate, deoarece și mulți candidați judecători, dar și mulți procurori nu au trecut această etapă de pre-vetting. Da, ea este una riguroasă, este una dură, dar este foarte importantă. Noi am zis foarte clar că în sistem trebuie să rămână doar oameni care nu au probleme de integritate”, a declarat Stamate.

Vasile Plevan, șeful adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, condusă de Veronica Dragalin, a picat pre-vettingul și astfel a ratat șansa de a deveni membru al Consiliului Superior al Procurorilor. Vasile Plevan a calificat această decizie drept ilegală.

Adjunctul șefei Procuraturii Anticorupție, Vasile Plevan, a PICAT testul integrității. Decizia Comisiei Pre-Vetting

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în spațiul public a fost scurs demersul șefului Agenției Proprietății Publice, Alexandru Musteață, adresat șefei de la Anticorupție, Veronica Dragalin, cu privire la „păcatele” comise de adjunctul ei, Vasile Plevan. În document este vizată compania „Eurostil Construct” care a edificat două construcții la Stăuceni, pe două terenuri din proprietatea APP. Construcțiile ar fi fost ridicate cu grave încălcări și în lipsa actelor juridice permisive, iar Plevan ar fi favorizat compania, scrie bani.md.

În scrisoarea expediată către instituțiile de anchetă, Musteață spune că procurorul Vasile Plevan ar fi fost împotriva pornirii unei urmăriri penale pe acțiunile sesizate, întru elucidarea tuturor circumstanțelor. La examinarea materialelor pe cazul acaparării terenurilor de la Stăuceni, Procurorul Vasile Plevan nu ar fi audiat reprezentanții Agenției Proprietății Publice, se menționează în demersul șefului de la APP.

Ulterior, Dragalin a spus că Plevan este un procuror integru, iar șeful APP a depus cerere de demisie.

#Olesea Stamate #Plevan pre-vetting #Vasile Plevan

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.