Olesea Stamate a fost întrebată ce a reușit să facă PAS-ul în domeniul justiției din ceea ce și-a pus în plan, până a veni la guvernare.

„O bună parte din acele acțiuni pe care le-am planificat am reușit să le implementăm și să le transpunem în legislație, încât să facă posibil mecanismul de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Practic, evaluarea extraordinară a candidaților la funcția de membru în CSM și CSP a fost finalizată. Au mai rămas câțiva candidați non-judecători la CSM să fie evaluați. În rest, majoritatea a trecut această evaluare. Avem un CSM care este rezultatul acestei evaluări. Au fost instituite anumite mecanisme care prevăd defășurarea unor concursuri sau a unor numiri a persoanelor în funcții cheie în sectorul justiției, astfel încât aceste instituții să fie conduse de persoane competente”, a menționat Stamate.

Totodată, Stamate consideră că rezultatele în reforma justiției ar fi fost mai bune, dacă exista o colaborare mai puțin modestă din partea instituțiilor statului implicate în lupta cu corupția.

„Întotdeauna este loc de mai bine, cu siguranță. Rezultatele ar fi fost mai palpabile și mai rapide, dacă exista o colaborare din partea organelor implicate în lupta cu corupția. Din păcate, colaborarea a fost modestă pe alocuri și, respectiv, am fost nevoiți de fiecare dată să intervenim legislativ ca aceste instituții să-și facă treaba”, a explicat aceasta.

În opinia directorului Programului juridic în cadrul CRJM, Vlad Gribincea, reformarea rapidă a justiției poate avea doar efecte negative, iar orice reformă necesită profunzime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În primul rând, reformarea rapidă a justiției poate fi doar în direcție negativă, deoarece dacă vorbim de dreptate pentru toți, asta înseamnă schimbarea oamenilor și a deprinderilor, iar acestea nu pot avea loc în 2 sau 4 ani. Ce este important, e că în acești 2, 3, 4 ani să poți pune fundamentul unei schimbări calitative reale. Cred că PAS când a încălecat principalul mesaj din campania reformarea justiției nu a făcut-o foarte calculat. Pentru mine era clar din start că în 2, 3 ani să vezi rezultate palpabile e greu. Se putea mai repede, dar efectul practic oricum nu se va simți încă un an, un an și jumătate. Până la viitoarele alegeri, schimbări de percepție se vor simți foarte puține, pentru că oamenii care vor fi înlocuiți din sistem abia peste vreo 2 ani își vor schimba năravurile. În opinia mea, putea fi făcută o planificare mai bună (n.r.: a reformei). În al doilea rând, este profunzimea reformelor. Dacă vrei să faci reforme în justiție, trebuie să o faci profund. Noi dărâmăm ceva ce vedem, dar nu știm ce va crește la loc. În al treilea rând, este comunicarea despre reforme”, a relatat Gribincea.

Stamate a explicat și care sunt cauzele care au dus la o întâziere atât de mare a procedurii de Pre-Vetting, care încă nu s-a încheiat.

„Sunt două motive – unul ține de partea tehnică, de pregătirea legislației pentru această evaluare, altul este tergiversarea chiar din interiorul sistemului. Noi ne-am așteptat că sistemul se va opune, că vor încerca să tergiverseze și am inclus anumite prevederi în lege care să limiteze această tendință de a tergiversa, dar, din păcate, ele nu toate au funcționat așa cum am scris în lege. De exemplu, ați văzut ce s-a întâmplat cu Adunarea judecătorilor din primăvară, de asemenea, vedeți că nu avem încă deciziile pronunțate de Curtea Supremă de Justiție”, a explicat Stamate.

Potrivit Olesei Stamate, este clară tendința judecătorilor de la CSJ de a tergiversa.

„Pe de o parte, au fost probabil unii judecători care nu au vrut să ia decizii împotriva colegilor săi. Pe de altă parte, au fost judecători care au interesul să tergiverseze ori ei sunt unii dintre cei vizați de deciziile comisiei Pre-Vetting”, a menționat ea.

Președinta Comisiei juridice numiri și imunități a Parlamentului a explicat ce se va întâmpla cu judecătorii rămași din primele instanțe care nu vor fi supuși procedurii de evaluare.

„Pentru aceștia sunt două soluții. În cazul în care vor candida la promovare la o funcție în interiorul sistemului, atunci ei sunt supuși acestei evaluări. În cazul în care nu candidează la promovare în interiorul sistemului, urmează a fi evaluați de CSM-ul evaluat”, a precizat Stamate.

Comisia Pre-Vetting care a analizat dosarele candidaților la funcția de membru ai CSM și-a început activitatea acum un an și jumătate. De ce atât de mult a trebuit să dureze?, l-a întrebat moderatorul pe directorul Programului juridic în cadrul CRJM.

„S-a creat totul de la zero. Am avut o lege pe care nu o testasem în practică… Membrii străini au trebuit să studieze legislația, să convină asupra unor standarte de evaluare a candidaților etc. E ușor când ceri candidatului informația și ea îți este dată. Dar ce se întâmplă când candidatul nu-ți dă informația? Au fost cazuri când comisia a solicitat de 5 ori candidatului întrebări ca să clarifice anumite aspecte. Unii candidați nu au fost cooperanți. O anumită critică poate fi adusă vitezei cu care s-a mișcat comisia Pre-Vetting. La început, comisia s-a înglodat în birocrație internă… Acum, dacă avem experiența Pre-Vettingului, sper că Vettingul se va desfășura mai rapid”, a explicat Gribincea.