Incendiile de vegetaţie continuă să facă ravagii în mai multe ţări, pompierii luptându-se neîncetat cu flăcările. În Grecia au fost emise noi ordine de evacuare, odată cu izbucninea unor noi focare. În Italia, căldura extremă, pusă de specialişti pe seama schimbărilor climatice, a topit cablurile subterane de electricitate, lăsând localităţi fără utilităţi.

Potrivit BBC, au fost emise ordine de evacuare pentru zonele din apropierea a două oraşe din centrul Greciei, ameninţate de noi focare de incendii de vegetaţie. Cetăţenii din zonele din jurul oraşelor Volos şi Lamia au fost sfătuiţi să se deplaseze în siguranţă, în timp ce ţara se află în continuare sub efectul unui val de căldură severă.

Între timp, incendiile continuă să facă ravagii pe insulele Rodos, Corfu şi Evia. Grecia este una dintre numeroasele ţări care se confruntă în prezent cu incendii de vegetaţie, în care au murit peste 40 de persoane.

Kostas Agorastos, primarul regiunii Thessaly din Grecia, care include Volos, a acuzat „muncitorii fără creier” că au provocat incendiul, potrivit canalului de ştiri Ellada 24.

Wildfires approach road in 🇮🇹 Sicily, Italy.pic.twitter.com/L8YQB9AFkG

— The Spectator Index (@spectatorindex) July 26, 2023

El a adăugat că acesta a izbucnit pe patru fronturi simultane. În Rodos, unde este instituită starea de urgenţă şi de unde mii de turişti au fost nevoiţi să fugă, vânturile puternice au continuat să alimenteze flăcările, iar satele rămân în pericol.

Unii pompieri, care se luptă cu flăcările de zile întregi, au început să-şi piardă speranţa.

„În fiecare zi, în fiecare noapte, suntem aici şi nu reuşim nimic. Toată lumea, toţi oamenii, se luptă. Civilii, guvernul, ei sunt dar degeaba. Cred că noi luptăm pentru nimic”, a declarat Savas Filaderis, care este din Rodos, pentru agenţia de presă Reuters.

Incendiile puternice continuă şi în Italia

În sudul Italiei, incendiile din Sicilia şi Puglia au fost, de asemenea, alimentate de vânturile puternice şi de vegetaţia uscată. Biserica Sfântul Benedict cel Mare din oraşul sicilian Palermo s-a numărat printre clădirile care au fost distruse de incendii.

„Pagubele sunt enorme”, a declarat Vincenzo Bruccoleri, fratele superior al mănăstirii.

Enrico Trantino, primarul din Catania, un alt oraş de pe insulă, a declarat că temperaturile ridicate au topit cablurile electrice subterane, ceea ce a lăsat părţi din oraş fără curent şi apă. Cu toate acestea, se aşteaptă ca Italia să devină mult mai rece în zilele următoare, potrivit BBC Weather.

Cel mai grav bilanţ în Algeria

Cel mai grav bilanţ de până acum se înregistrează în Algeria, cu peste 30 de victime, inclusiv 10 soldaţi înconjuraţi de flăcări în timpul unei evacuări în provincia de coastă Bejaia, la est de Alger. Cele mai multe dintre incendii au fost acum izolate.

În ţara vecină, Tunisia, ministrul de interne al ţării, Kamel Feki, a declarat miercuri că toate incendiile sunt sub control şi că nu au existat pierderi de vieţi omeneşti.

Comisia Europeană, organul executiv al Uniunii Europene, a declarat că se trimite sprijin ţărilor afectate, inclusiv Tunisiei şi Greciei.

Însă Yamina Saheb, autorul principal al grupului de experţi în schimbări climatice al Naţiunilor Unite, cunoscut sub numele de IPCC, a declarat pentru BBC că oamenii din regiunea africană au simţit că sunt lăsaţi să se descurce singuri fără ajutor internaţional.

„Oamenii sunt speriaţi şi nu prea înţeleg de ce nu există ajutor internaţional”, a spus ea.

Saheb a adăugat că a vorbit cu prieteni şi colegi din zonele afectate, cărora le este greu să înţeleagă de ce nu există ajutor european, în condiţiile în care sunt atât de aproape de continent.

„Ei spun, dacă situaţia se înrăutăţeşte, ce ne vom face? O să murim, cu toţii? Oare Africa va muri din cauza schimbărilor climatice, iar Europa se va uita la asta, doar se va uita şi nu va face nimic?„, a adăugat ea.

De asemenea, UE a declarat că doreşte să semneze contracte pentru până la 12 avioane de stingere a incendiilor, pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a lupta împotriva incendiilor provocate de schimbările climatice. Acestea ar fi primele pe care le-ar deţine în totalitate.

Principala cauză – schimbările climatice

O echipă de oameni de ştiinţă din domeniul climei – grupul World Weather Attribution – a declarat că valul de căldură intensă din această lună din sudul Europei, America de Nord şi China ar fi fost practic imposibil fără schimbările climatice provocate de om.

Incendiile au dat o lovitură dură industriei turismului estival, în special în Grecia, unde această industrie reprezintă unul din cinci locuri de muncă şi este vitală pentru Rodos şi multe alte insule. Firmele de turism Jet2 şi Tui au anulat plecările spre insulă pentru zilele următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tui a declarat că a adus deja sute de persoane acasă, în timp ce alte sute de persoane sunt aşteptate să se întoarcă în Marea Britanie miercuri.

Ministerul britanic de Externe nu a recomandat să nu se călătorească în zonele afectate din Grecia, dar a îndemnat turiştii să verifice cu operatorii de turism pentru informaţii actualizate. Mii de persoane au fost, de asemenea, evacuate în Evia şi Corfu, în timp ce Creta – o altă destinaţie de vacanţă importantă – este în stare de alertă.

Alte ţări europene nu au scăpat nevătămate de valul de căldură. Portugalia, Croaţia şi insula franceză Corsica, din Marea Mediterană, se numără printre alte locuri care s-au confruntat cu incendii de vegetaţie în ultimele zile.

#căldură #incendii #vegetatie

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.