Olesea Stamate susține că a primit mesaje din Penitenciarul nr. 17 Rezina, unde deținuții s-ar fi întâlnit cu reprezentanții Președinției, Guvernului și Ministerului Justiției. Condamnații ar fi primit asigurări că procedurile privind amnistia vor deveni mai blânde, dacă votează partidul de guvernare.

Conform mesajului publicat de Stamate, instituția ar fi fost vizitată de secretarul general al Guvernului Artur Mija și reprezentantul Ministerului Justiției – Felicia Zagorean. Numele oficialului din cadrul administrației prezidențiale, care ar fi mers la Rezina, nu este precizat. În discuții, funcționarii ar fi menționat că s-ar putea reveni la reglementările precedente privind amnistia. Mai exact, persoanele ar putea fi eliberate după ce au executat cel puțin 25 de ani din termenul pedepsei cu închisoarea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Tot ceea ce am criticat și am condamnat la guvernările precedente – abuzuri, presiuni, batjocorirea statului de drept – exact asta face astăzi PAS. Mă adresez misiunilor diplomatice ale statelor Uniunii Europene la Chișinău, Ambasadei SUA și acelora puțini oameni din societatea civilă care mai înțeleg gravitatea situației. Vă rog să facem împreună tot posibilul pentru a salva ce a mai rămas din statul de drept și din democrația pe care cetățenii Republicii Moldova o așteaptă cu speranță în Uniunea Europeană. Cred că încă putem opri acest tăvălug al abuzurilor și încălcărilor, dacă acționăm acum”, a scris Stamate.

Declarația Olesei Stamate

Mesajul pe care Olesea Stamate susține că l-a primit din Penitenciarul nr. 17

Administrația prezidențială a comentat declarațiile fostei membre PAS. Potrivit serviciului de presă al Președinției, afirmațiile ar reprezenta un fals.

„Niciun reprezentant al instituției prezidențiale nu a vizitat penitenciarele și nu a făcut promisiuni sau presiuni asupra deținuților. Aceste afirmații sunt minciuni menite să manipuleze opinia publică în perioada electorală. Îndemnăm cetățenii să nu se lase înșelați de campanii de dezinformare”, au menționat reprezentanții Președinției.

Redacția Realitatea a solicitat reacția Ministerului Justiției și a lui Artur Mija, cu referire la subiect. La momentul publicării știrii, nu am obținut un răspuns. Revenim cu alte informații relevante la subiect, imediat ce le obținem.

(UPDATE) – Reacția Ministerului Justiției

„Ministerul Justiției respinge acuzațiile false lansate în spațiul public de un candidat. Așa-numitele declarații vehiculate în textul postat de candidat, reprezintă o perspectivă manipulatorie și este lansată din considerente exclusiv electorale”, a comunicat la solicitarea redacției Realitatea serviciul de presă al Ministerului Justiției.

#alegeri 2025 #Olesea Stamate #PAS #penitenciar #Rezina

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.