Ștampila unei firme din Gibraltar, găsită de procurorii anticorupție la sediul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), îl conectează pe fostul premier Vladimir Filat de o societate offshore. Worldway Limited se numește compania și este unul din cei mai longevivi acționari ai Institutului de Proiectări Tehnologice (IPTEH) SA, scrie Rise Moldova într-un articol de investigație. Documentele din #PandoraPapers scot la iveală cine era beneficiarul în acte al misterioasei companii, când a fost fondată și cine a reprezentat-o în cadrul Consiliului de administrație al IPTEH, societate care are în proprietate una dintre cele mai mari clădiri de oficii din centrul Chișinăului.

„Mi-a fost lăsată în sertarul biroului, pentru a o transmite familiei”, spune Filat, condamnat pentru corupție și trafic de influență. Fostul lider PLDM afirmă că ștampila i-ar fi fost transmisă „cu un anumit scop”.

PRIVATIZAREA

Chișinău, sfârșitul anilor `90. Societatea pe acțiuni IPTEH, aflată în proprietatea statului, este privatizată. Noul acționar majoritar – o companie fondată cu doar o zi înainte să preia cele 80% din acțiunile pe care le deținea statul la IPTEH. Firma se numește Unizet-com SRL și nu se știe mai nimic despre ea. Tranzacția aduce în haznaua statului 4,9 milioane de lei, o sumă cu peste 1,6 milioane de lei mai mică decât valoarea prețului stabilit inițiat. Peste nouă ani, operațiunea urma să-i poarte pe proprietari prin instanțele de judecată.

Un audit efectuat de noul proprietar la scurt timp după privatizare, scoate la iveală că întreprinderea este nerentabilă, clădirea e într-o stare dezastruoasă, iar bani sau materii prime care să genereze venituri nu sunt. Soluția – reorganizarea activității. Potrivit informațiilor de la Registrul de stat al întreprinderilor, noul acționar majoritar nu-și asumase obligația de a păstra profilul activității științifice al IPTEH, dat fiind faptul că privatizarea la Bursa de Valori nu prevedea o asemenea condiție. Astfel, activitatea s-a concentrat pe închirierea spațiilor din blocul de pe Ștefan cel Mare 65.

OFFSHORIZAREA

August 2001. La jumătate de an după ce comuniștii în frunte cu Vladimir Voronin vin la putere, la IPTEH are loc o nouă tranzacție. Acționarul majoritar de la acea vreme – Unizet-com SRL – își cedează acțiunile, „în contul achitării gajului”, unei firme din paradisul fiscal Gibraltar, zonă offshore în care beneficiari reali se ascund în spatele unor firme-paravan. Mai exact, este vorba despre achitarea unui credit pe care Unizet-com l-ar fi luat de la firma din offshore. La jumătate de an după transfer, fostul proprietar al IPTEH intră în proces de lichidare deoarece „scopul de bază a fost realizat”. Noul acționar majoritar este compania Worldway Limited și, potrivit documentelor #PandoraPapers, a fost fondată cu două luni înainte să preia afacerea din Chișinău.

Worldway Limited a fost înregistrată la 6 iunie 2001. Când a preluat IPTEH, compania îi avea în calitate de asociați pe Jesse Grant Hester (24 de ani) și Alastair Matthew Cunningham (62 de ani), ambii originari din Marea Britanie. Numele lui Jesse Grant Hester a fost conectat la mai multe companii implicate în scandaluri de corupție, inclusiv în „Laundromatul rusesc”, iar Alastair Matthew Cunningham a figurat în calitate de director nominal în peste 1.000 de companii înregistrate în jurisdicții opace.

Cei doi au semnat un memorandum prin care declară că de facto nu au niciun drept asupra acțiunilor pe care de jure le dețin și că vor acționa doar în avantajul beneficiarului efectiv. „Nu voi avea pretenții și nu voi cere despăgubiri atunci când voi fi înlăturat din funcția pe care o dețin. (…) Vă autorizez să încetați în orice moment calitatea de asociat și să transferați acțiunile altcuiva”, se arată într-un înscris semnat la data de 18 iulie 2001.

Documentele din Pandora Papers, dar și cele disponibile la registrul companiilor din Republica Moldova, demonstrează că Worldway Ltd. a fost reprezentată în cadrul IPTEH de un cetățean român, originar din Republica Moldova. Îi spune Ion Rusu, iar în acea perioadă era președintele Consiliului de administrație al Dosoftei SA, o societate pe acțiuni din Iași, România, deținută de Vladimir Filat. Ulterior, Dosoftei SA a fost reorganizată în Kapital Invest Company SA, care astăzi este acționar la IPTEH SA.

Printr-o procură datată în noiembrie 2002, pentru o perioadă de un an, Ion Rusu a fost împuternicit de Worldway Ltd să reprezinte și să ia orice decizie în numele firmei din Gibraltar.

O astfel de procură a fost prezentată de Rusu și la IPTEH, fiind atașată în dosarul companiei de la Camera Înregistrării de Stat (reorganizată în Agenția Servicii Publice). Tot Rusu e și beneficiarul efectiv al Worldway Limited.

În iulie 2001, și Rusu s-a ales cu un pachet de acțiuni la IPTEH.

BANI PENTRU OFFSHORE

Peste 46,5 mii de euro au ajuns, din bugetul statului, în offshore. S-a întâmplat după pronunțarea unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). În 2008, în timpul guvernării comuniste, printr-o hotărâre a instanței de judecată, IPTEH a revenit în proprietatea statului, Curtea de Apel Economică a declarat nul actul de privatizare din 1999, iar decizia a fost menținută și de Curtea Supremă de Justiție.

Doar că, cei trei acționari majoritari de la IPTEH – Kapital Invest Company SA, Worldway Limited și Ion Rusu, au atacat decizia instanțelor naționale la CtEDO. În 2010, după ce Înalta curte a constatat încălcarea dreptului la proprietate și la un proces echitabil, IPTEH revine la foștii proprietari. Mai mult, acționarii se aleg și cu 123 de mii de euro în conturi. Bani achitați de cetățenii Republicii Moldova.

În contul firmei din Gibraltar, statul girează circa 30,8 mii de euro cu titlu de prejudiciu material, alte 10 mii – prejudiciu moral, şi circa 5,8 mii de euro – cheltuieli de judecată.

DIN GIBRALTAR, ÎN OFICIUL PLDM

Așa se face că firma din Gibraltar își ținea ștampila la patru mii de kilometri distanță, adică la Chișinău. Mai exact, la sediul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), în biroul lui Vladimir Filat, care era, pe atunci, liderul formațiunii. Cel puțin așa se arată în dosarul în care fostul premier a fost condamnat pentru trafic de influență și corupere pasivă. Procurorii i-au atribuit lui Filat firma din Gibraltar după ce, în urma unor percheziții efectuate în octombrie 2015, au găsit ștampila Worldway Limited în biroul său.

La șase ani distanță, politicianul spune că i-ar fi fost întinsă o cursă.

Vladimir FILAT: Exact așa au scris procurorii, doar că trebuiau să mai scrie că ștampila a fost ridicată în urma perchezițiilor efectuate la sediul lui Rusu și, probabil, cu un anumit scop, această ștampilă i-a fost transmisă avocatului care, într-o duminică a fost la mine. Eu eram după o vizită în teritoriu. Mi-a lăsat-o în sertarul biroului pentru a o transmite familiei. Nu am înțeles și nu înțeleg nici până acum de ce o ștampilă și nu toate, pentru că au fost ridicate mai multe ștampile. (…) Eu nu am treabă și nu am avut cu Worldway-ul, nici într-un fel.

Extrasele din Pandora Papers dezvăluie că în 2017, SFM Company Formation DMCC, o companie specializată pe înființarea și administrarea firmelor offshore, cu sediul în Dubai, expediază o notă de plată pe numele lui Ion Rusu. În chitanță e indicată suma de 950 de euro, care urmează a fi încasată pentru „transferul companiei din Gibraltar”.

Achitarea notei de plată se face la 29 august. La acea dată, Ion Rusu se afla încă în închisoare, așa că de transfer s-a ocupat fiul acestuia, Vladimir, prin intermediul unei bănci din România.

Rise Moldova l-a contactat pe Vladimir Rusu să aflăm pentru ce servicii a transferat în Dubai cei aproape 1.000 de euro. „Această companie (n.r. Worldway Limited) ar trebui să fie închisă deja”, a fost prima reacție. În timpul discuției ne-a spus că din noiembrie-decembrie 2016, familia sa nu mai are acces la Worldway Limited și, respectiv, nici la IPTEH.

Vladimir RUSU: Noi încercăm să aflăm ce s-a întâmplat cu compania, iar transferul a fost făcut către un avocat (n.r. SFM, furnizorul de servicii offshore) pentru a afla care e situația. Informații nu ni se mai furnizează. Era un avocat din Chișinău care se ocupa cu companiile offshore, adică le reprezenta. Acel avocat nu ne mai răspunde la telefon. Știți că există condamnarea pe care a avut-o tata și are o sumă de plătit. Ne gândeam că din dividendele (n.r. de la IPTEH) care se plătesc, să achităm prejudiciul stabilit.

Mai mult, Rusu susține că Worldway Limited nu mai deține 35% din acțiunile IPTEH SA.

Potrivit informațiilor de la ASP, în august 2018, capitalul social al IPTEH s-a mărit de la 12,5 milioane, la 30 de milioane de lei, respectiv, procentual, s-a modificat și acționariatul. Ultimele date îi prezintă drept acționari majoritari la IPTEH pe Kapital Invest Company SA din România (49,63%), Worldway Limited din Gibraltar (35,29%) și Ion Rusu (11,72%).

Vladimir RUSU: S-a făcut majorare de capital ilegală la IPTEH, prin care acțiunile pe care le avea tata ca persoană fizică și prin Worldway au fost diminuate, adică din 44% s-au transformat în 12-13%.

Sursa citată a încercat să afle cine sunt actualii acționari majoritari ai IPTEH, sunând la secretariatul societății pe acțiuni. Li s-a spus că administratorul Marcel Dănilă va reveni cu un apel, însă ulterior nu au mai răspuns la telefon.

Articolul integral poate fi citit pe RISE MOLDOVA, fiind însoțit și de anumite documente.

#offshore #Vlad Filat

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.