Depozitul de la Cobasna reprezintă pericol pentru Republica Moldova, însă după distrugerea munițiilor țara va avea o nouă provocare – ce să facă cu persoanele angajate în structurile militare și de forță din regiunea transnistreană. Expertul WatchDog Andrei Curăraru și jurnalistul Evgheni Ceban au relatat în studioul RLIVE TV că, în opinia lor, ar trebui investiți bani pentru ca aceste persoane să fie demobilizate, reintegrate în societate, dar și scoase de sub influența ideologiei ruse. Făcând referire la posibilul sprijin al NATO în procesul de retragere a echipamentelor militare vechi din stânga Nistrului, analiștii au precizat că încă din anii 2000 Alianța Nord-Atlantică ne ajută să nimicim erbicide și ne-a sprijinit la misiuni civile, iar la Bulboaca a fost construită și o bază unde să se desfășoare procedurile de anihilare a obiectelor periculoase.
Andrei Curăraru a menționat la emisiunea „Территория свободы” că în măsură ce soldatul rus este mai aproape, sprijinul României și al NATO pentru Republica Moldova crește. Potrivit lui, drept urmare, se intensifică și narativele rusești privind colaborarea Chișinăului cu Alianța Nord-Atlantică.
„Înțelegem că fără infrastructură pentru pace, războiul va veni la noi. Și este clar că o țară săracă precum Republica Moldova nu are o infrastructură de securitate. Am cumpărat niște obuziere israeliene, iar transnistrenii fac gălăgie. Și din câte înțeleg, sunt 3-4. Iar dacă te gândești la capacitățile lor militare, sunt de multe ori mai mari. Au încercat și ei să zdrăngănească cu armele, făcând reconstrucții istorice vara. Dar este clar că NATO ar putea deveni un factor stabilizator”, a explicat Curăraru.
La rândul său, Evgheni Ceban a menționat că, deși Moldova și NATO lucrează doar la proiecte comune de pace, moldovenii sunt speriați cu Alianța încă din perioada sovietică, când se vorba despre lumea bipolară. Autorul proiectului „Most”, specializat pe subiecte referitoare la Transnistria, a mai spus că la adresa Moldovei nu există actualmente pericole militare, însă riscuri în regiunea care nu este controlată constituțional persistă.
„În spațiul public se vorbește tot mai mult că trebuie să facem ceva cu această problemă și aici Guvernul domnului Munteanu are ce face. Sper că Guvernul va lua inițiativa în propriile mâini, luând în considerare că s-a schimbat contextul în jurul Transnistriei, deoarece Rusia nu a reușit să creeze coridor către Transnistria. Plus criza generată de Rusia. Situația acolo va degrada lent și continua să degradeze, iar mai devreme sau mai târziu va trebuie de asumat răspundere pentru regiune”, și-a exprimat opinia Ceban.
Rusia a lansat în ultima perioadă mai multe falsuri despre posibila incursiune a NATO în regiunea transnistreană și concentrarea trupelor sale în Odesa. Asemenea zvonuri au fost mediatizate de canalele de Telegram pro-Kremlin. Oficialii din cadrul Alianței Nord-Atlantice au comunicat anterior pentru Realitatea că respectă suveranitatea și integritatea teritorială a statelor partenere, inclusiv Republica Moldova, iar orice parteneriate se stabilesc în baza deciziilor suverane ale acestor țări.
Chișinău a menționat de mai multe ori că unicul stat care încalcă suveranitatea Republicii Moldova este Rusia, deținând trupe în stânga Nistrului.
Efectivul contingentului militar rus în cadrul Forțelor Mixte de Menținere a Păcii constituie 430 de persoane, potrivit unui răspuns oferit pentru Realitatea de către Biroul Politici de Reintegrare. În același timp, alți circa 1500 de soldați fac parte din Grupul Operativ al Trupelor Ruse și se află ilegal în regiune.
Trupele din cadrul Forțelor Mixte se află în Republica Moldova în baza acordului din iulie 1992, când a fost încheiat războiul de pe Nistru. Misiunea este monitorizată de către Comisia Unificată de Control, din care fac parte delegațiile Moldovei, Rusiei, Ucrainei, OSCE, dar și reprezentanți ai administrației separatiste.
În programul de guvernare a premierului Alexandru Munteanu se menționează să autoritățile de la Chișinău își propun să transforme acest contingent în misiunea civilă internațională.
După încheierea războiului de pe Nistru, care a avut loc în 1992, autoritățile separatiste au sfidat de mai multe ori guvernarea constituțională prin declarații precum că trupele ruse din regiunea transnistreană ar fi garantul păcii pe teritoriul necontrolat constituțional. Pe de altă parte, Moscova invocă constant faptul falsul că apropierea Moldovei de Occident, inclusiv de Alianța Nord-Atlantică, ar însemna un eventual război cu Rusia.
Moldova și NATO au stabilite parteneriate începând cu 1994. Relațiile de cooperare se bazează pe respectarea neutralității Republicii Moldova, fiind pus accent pe modernizarea instituțiilor și formarea unui actor responsabil în regiune, care să contribuie la stabilitate și să nu fie vulnerabil în fața diverselor tipuri de amenințări.
Alianța ajută Republica Moldova să distrugă pesticidele și substanțele chimice periculoase, să asigure protecția civilă, să consolideze sistemul medical din domeniul apărării și securitatea cibernetică, dar și să își modernizeze instituțiile. De asemenea, militarii moldoveni desfășoară exerciții comunice cu omologii lor din state membre ale NATO și le preiau experiența, pentru ca Republica Moldova să devină un actor care asigură securitatea și stabilitatea regiunii.
